Rapsodul din Mureş, Mircea Simionca a pierdut procesul privind recunoaşterea drepturilor de autor asupra piesei „Puşca şi cureaua lată”, informează Mediafax.
Tribunalul Cluj a respins azi dimineaţă acţiunea intentată de Mircea Simionca împotriva cântăreţilor Traian Ilea şi Valeria Ilea Codoreanu, în care acesta revendica drepturile de autor pentru piesa „Când eram tânăr fecior”, cunoscută sub titlul „Puşca şi cureaua lată”.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Petru Urs a precizat că sentinţa Tribunalului Cluj poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând să fie judecat de Curtea de Apel Cluj.
Septimiu Puţ, avocatul soţilor Ilea, a declarat că sentinţa instanţei înseamnă recunoaşterea susţinerilor pe care soţii Ilea le fac, respectiv că piesa aparţine folclorului şi că nu poate pretinde nimeni drepturi de autor pentru acest cântec.
Procesul în care Mircea Simionca revendică în instanţă drepturile de autor pentru piesa „Când eram tânăr fecior”, cunoscută sub titlul „Puşca şi cureaua lată”, a fost judecat la Cluj după ce Tribunalul Mureş a admis excepţia necompetenţei teritoriale.
Procesul a fost intentat, în urmă cu câteva luni, de rapsodul Mircea Simionca, din comuna mureşeană Vătava, cântăreţilor Traian Ilea şi Valeria Ilea Codoreanu, pentru drepturile de autor asupra melodiei „Când eram tânăr fecior”, cunoscută sub denumirea „Puşca şi cureaua lată”. În plângerea depusă la dosarul 1.137/102/2009, rapsodul Mircea Simionca a cerut recunoaşterea dreptului de autor asupra piesei „Puşca şi cureaua lată” şi despăgubiri de 100.000 de lei, susţinânând că el a lansat-o încă din 2002.
Totodată, Simionca a solicitat instanţei să dispună încetarea producţiei şi încetarea difuzării înregistrărilor în care apare piesa, distrugerea suporturilor materiale cu înregistrări şi scoaterea din circuitul comercial a înregistrărilor.
Simionca susţinea că a adaptat versurile sale, inspirate de bunicul său, care a fost vânător, la o melodie pe care a auzit-o de la un instrumentist din Maramureş.
În întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de Traian Ilea şi Valeria Ilea Codoreanu, aceştia afirmau că piesa nu intră sub incidenţa legii dreptului de autor pentru că face parte din folclorul românesc şi ca atare circulă liber, cerând respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Ei spuneau că înainte de lansarea de pe Etno TV, din 2005, au cântat-o de mai multe ori la nunţi.
La termenul din 13 mai, a fost prezentat un răspuns primit de la Academia Română, la solicitarea instanţei. În acest răspuns se arăta că piesele „Puşca şi cureaua lată” şi „Când eram tânăr fecior” fac parte din categoria muzicii populare de consum şi că în asemenea situaţii nu se poate discuta despre drepturi de autor, ci doar despre drept de interpretare.
La termenul din 10 iunie, avocatul lui Simionca a cerut ca Institutul de Etnografie, care aparţine de Academia Română, să stabilească dacă piesa a apărut până acum în vreo culegere de folclor şi pe ce arie geografică este răspândit cântecul. Cererea a venit după ce, la termenul precedent, reprezentanţii Academiei Române au răspuns la solicitarea instanţei de judecată arătând că ambele piese fac parte din foclor, fiind un gen comun de cântece de petrecere pentru care nu se pot pretinde drepturi de autor.
La termenul din 9 septembrie, Tribunalul Cluj a cerut lămuriri suplimentare Academiei Române în acest caz. La acest termen, Tribunalul Cluj a decis să trimită o adresă Institutului de Folclor al Academiei Române prin care se solicita explicitarea răspunsului primit de instanţă în legătură cu piesa „Puşca şi cureaua lată”.
Septimiu Puţ, avocatul soţilor Ilea, a spus că Academia a arătat instanţei că răspunsul trimis nu a fost dat de specialişti în folclor şi că instanţa ar trebui să se adreseze unor folclorişti sau altor specialişti pentru o expertiză adecvată.
„În legătură cu acest răspuns instanţa a solicitat lămuriri suplimentare şi, în acelaşi timp, la cererea ambelor părţi, instanţa a trimis o adresă Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru a întreba dacă Uniunea ar putea efectua o expertiză în privinţa cântecului aflat în litigiu”, a spus el.
La ultimul termen, din 4 noiembrie, reprezentanţii Academiei Române au spus din nou că melodia „Puşca şi cureaua lată” aparţine folclorului şi nu poate avea nimeni drept de autor asupra ei.
