Celebru în străinătate, Vladimir Cosma se află pentru a doua oară pe scena Ateneului. „După o absenţă de peste 50 de ani, în anul 2011 maestrul a revenit pentru prima oară în România şi a apărut tot pe scena Ateneului Român, într-un concert al Filarmonicii. Este o bucurie să-l avem din nou invitat pe Vladimir Cosma la cele două Concerte Extraordinare de Crăciun, cu care vom încheia, pe 22 și 23 decembrie, prima parte a stagiunii 2015-2016 a Filarmonicii George Enescu“, spune Andrei Dimitriu, directorul instituției.
Irina Baianț va apărea în „Diva“, extras din opera „La Wally“ de Alfredo Catalani, cu un aranjament de Vladimir Cosma. La medalionul componistic Vladimir Cosma, soliști vor mai fi, printre alții, Giani Lincan, Cezar Cazanoi, Emil Bîzgă, Tudy Zaharescu, Eugen Tegu, Herve Noirot, Vincent Beer-Demander. Dirijorul corului va fi Iosif Ion Prunner.
„Am dorit să explorez căi foarte diferite, ca acelea ale teatrului liric, cu Marius et Fanny, creată în 2007, cu Roberto Alagna şi Angela Gheorghiu în rolurile principale, sau cu Cantata 1209 pentru recitator, soprană, cor mixt şi orchestră în 2009. Nu mă exprim într-un limbaj diferit dacă lucrarea se adresează cinematografului sau sălii de concert, cred de asemenea că nu există nici un fel de hiat între diversele pagini prezentate“, apreciază Vladimir Cosma.
„A dirija la Ateneul Român din Bucureşti are pentru mine o semnificaţie particulară. Am descoperit muzica simfonică în această sală mitică, în concerte care mi-au lăsat amintiri ce m-au marcat, pentru că programările erau cu adevărat remarcabile. I-am văzut şi auzit adesea pe Sviatoslav Richter, John Barbirolli, Constantin Silvestri, Henryk Szeryng, Ştefan şi Valentin Gheorghiu. Vă imaginaţi fără îndoială ce bucurie resimt regăsind din nou această sală, dar în acelaşi timp ce responsabilitate îmi asum“, subliniază compozitorul.
Două premii César
Vladimir Cosma s-a născut la 13 aprilie 1940, la Bucureşti, într-o familie de muzicieni: tatăl său, Teodor Cosma, pianist şi dirijor, mama sa, Carola, autor-compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferruccio Busoni.
După câştigarea primelor sale premii la Conservatorul Naţional de la Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge la Paris în 1963 şi urmează cursurile Conservatorului Naţional de Muzică şi studiază cu Nadia Boulanger. În afara muzicii zise „clasice“, este pasionat de timpuriu de jazz, de muzica de film şi de toate formele muzicilor populare. Compozitor al muzicii din mai bine de 300 de filme şi al operei Marius et Fanny, Vladimir Cosma şi-a legat numele şi faima de producţii devenite legendare, printre acestea Marele blond cu un pantof negru, La Boum, Diva, câteva serii I sau Aventurile rabinului Iacob, unul din clasicele cu Louis de Funes.
Vladimir Cosma a primit două premii César pentru „Cea mai bună muzică de film“: „Diva“ (1982) şi „Le Bal“ (1984), apoi doi 7 d’Or pentru „Cea mai bună muzică TV“ în 1986 şi 1991, premiul pentru muzica din „Diva“ la Moscova, în 1982. A obţinut numeroase Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume. „Parfumul românesc nu încetează niciodată să fie prezent, chiar, şi mai ales, atunci când nu se bănuieşte în mod direct că ar fi acolo, ca de exemplu în «Les Aventures du Rabbi Jacob“» sau «La Gloire de mon Père». În schimb, în muzicile din «Le Grand Blond avec une chaussure noire», din «La Dérobade» sau din «Le Bal des casse-pieds»“, am căutat teme a căror savoare românească nu-şi ascunde sursele, prin utilizarea timbrurilor naiului, ţambalului, taragotului sau prin folosirea modurilor tradiţionale ale folclorului. Şi mai amuzant, în muzica din «Le Grand Blond», este faptul că filmul era o parodie după filmele de spionaj «à la James Bond» şi că producătorii aşteptau o muzică de tip anglo-saxon pentru personificarea spionului! I-am convins că spionul în chestiune putea veni «du froid», adică din Est, şi că o muzică bazată pe nai acompaniat de un ţambal putea crea o atmosferă adecvată, dar cu atât mai originală! Nimeni nu s-a arătat surprins că aceste aventuri se desfăşoară pe fond de dans românesc şi în urma succesului acestei benzi originale de film, folclorul românesc, ca şi Gheorghe Zamfir, unul dintre străluciţii săi reprezentanţi, au cunoscut o explozie de difuzare foarte importantă, timp de mulţi ani“, povestește Vladimir Cosma.
A colaborat cu Angela Gheorghiu
În paralel cu activitatea de compozitor, Vladimir Cosma s-a consacrat şi dirijării şi rescrierii propriilor compoziţii muzicale pentru film, în scopul de a fi interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul concertelor de muzică simfonică. Dirijează mari orchestre simfonice în Franţa şi în străinătate. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, printre care: Le Grand Blond avec une chaussure noire, Diva, Les Aventures de Rabbi Jacob, La Boum, Le Bal, L’As des As, La Chevre, Les Fugitifs, Les Zozos, Pleure pas la Bouche pleine, Dupont Lajoie, Un Elephant ça trompe énormément.
Vladimir Cosma a compus opera Marius et Fanny, după Marcel Pagnol, a cărei premieră a avut loc la Opera din Marsilia, în distribuţie cu Roberto Alagna şi Angela Gheorghiu, în rolurile titulare, şi Jean-Philippe Lafont, în rolul lui César. În iunie 2009, Vladimir Cosma a dirijat, în premieră mondială, în Biserica Sainte-Madeleine de Béziers, Cantata 1209, pentru soprană, recitator, cor de copii şi orchestră, pe care a compus-o cu prilejul comemorării a 800 de ani de la „Masacrul de la Béziers“. În paralel, s-a consacrat dirijării şi rescrierii propriilor compoziţii muzicale pentru film, în scopul de a fi interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul concertelor de muzică simfonică.
