Comunitatea tătară din România nu a primit finanțare, în acest an, după ce, în urma unor serii de întâmplări, nu mai are reprezentare în Parlament. În lipsa finanțării, care era de circa un milion de euro pe an, comunitatea se străduiește să aibă un calendar de evenimente cât mai plin.
Acestea erau în anii trecuți finanțate de Guvernul României, acum se apelează la voluntari și la fondurile proprii ale uniunii. Gelil Eserghep, președintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), afirmă că din cei circa 5.200 de membri ai organizaţiei, doar 3.500 și-au plătit până acum cotizațiile. În plus, uniunea este sprijinită de primăriile unde sunt comunități importante de tătari din județul Constanța.
„Calendarul este plin de evenimente“
„În ciuda multor zvonuri lansate de unii membri ai comunității noastre, vreau să știți că uniunea există în continuare, calendarul nostru este plin de evenimente ca și până acum, iar toți cei care continuă să vină la uniune și să se implice în organizarea evenimentelor o fac voluntar și o fac din suflet. Așa cum comunitatea noastră nu a dispărut de pe aceste pământuri de sute de ani, nu va dispărea nici în câțiva ani. Dacă vom avea vreodată aici, în România, ghinionul de a dispărea ca nație, ca religie, ca limbă, este doar vina noastră“, a declarat Gelil Eserghep, președintele UDTTMR.
Influențe nefaste din exterior?
Fără să ofere amănunte, Eserghep a lăsat să se înțeleagă faptul că există forțe exterioare care ar dori să destabilizeze comunitatea tătară din România: „Atât timp cât stăm aici, să nu uităm că suntem cetățeni români, că mai întâi suntem loiali acestei patrii, România, după aceea nouă și după aceea la oricine altcineva credeți voi că este important în istoria noastră. Cei care au impresia că vor fi sprijiniți de nu știu unde cu nu știu ce mijloace, ar fi bine să își bage mințile în cap, noi n-am plecat de pe pământurile astea, noi tot aici suntem.“
Orice comunitate etnică mică se confruntă cu o problemă gravă de identitate: copiii nu mai vorbesc limba maternă nici în comunitate, nici în familie. Pentru a contracara acest fenomen, UDTTMR a organizat cursuri de limbă, a tipărit abecedare și a serbat, în ultimii ani, Ziua Limbii Tătare, instituită prin lege, în urma demersurilor lui Amet Aledin, în 2010. Ziua a fost celebrată și în acest an, pe 5 mai. „Limba tătară este o valoare spirituală pe care vrem să o păstrăm. Promovarea limbii materne reprezintă principalul țel pentru fiecare comunitate etnică din România, este modul prin care o etnie rezistă în istorie, alături de tradiții, religie, istorie”, a menţionat Amet Aledin, care este acum secretat de stat în Departamentul pentru Relații Interetnice.
„Rădăcinile tătarilor nu sunt cunoscute de tătari. Dacă noi ne aflăm în pericolul de a ne pierde limba și identitatea astăzi se datorează în primul rând faptului că s-a uscat rădăcina, că nu ne cunoaștem rădăcina, nu a fost alimentată, ori rădăcina tătarilor este veche și foarte puternică”, a menţionat și Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie din Cluj. ”Comunitățile mici se confruntă, în ultimele decenii, cu ceea ce noi numim generic pierderea identității naționale. Este o problemă reală și trebuie să o admitem și să încercăm prin toate forțele și mijloacele să o remediem. Să facem fiecare dintre noi ceva în acest sens”, a completat Emel Devriș, profesor în cadrul liceului „George Călinescu“ din Constanța.
Poziții divergente în comunitate
În comunitatea tătară nu există însă consens. Unii dintre membrii acesteia au format un „Comitet de Iniţiativă pentru Reorganizarea UDTTMR”, condus de Mefchiure Gafa.
„Conducători iresponsabili şi total lipsiţi de ruşine au adus organizaţia noastră în pragul desfiinţării, iar pe tătari într-o stare dezonorantă fără precedent. Se impun soluţii urgente de salvare, la care trebuie să contribuie toţi tătarii de bună credinţă”, spun reprezentanții acestui comitet. Ei îl contestă pe președintele actual al uniunii, ales prin vot al congresului, și spun că statutul UDTTMR prevede la art. 56 că “nu pot fi aleşi în organele de conducere ale UDTTMR persoanele care au fost condamnate în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive” – cum este cazul lui Gelil Eserghep, condamnat pentru favorizarea infractorului. Mai mult, în opinia acestora, mandatele organelor de conducere ale UDTTMR au expirat în vara anului trecut.
”Scopul nedeclarat, dar evident, al acestor persoane, este acela de a slăbi unitatea UDTTMR, prin crearea unor structuri paralele nestatutare și nereprezentative la nivelul comunității. Uniunea este o organizație legal constituită, funcționând în conformitate cu prevederile legale și statutare proprii și, bineînțeles, respectând deciziile instanțelor judecătorești”, este răspunsul conducerii UDTTMR.
Concret, comitetul de inițiativă spune că, printr-o decizie a Tribunalului Constanţa s-a anulat Hotărârea nr. 1 a Congresului naţional al UDTTMR din 2016, avându-se în vedere modalitatea frauduloasă de convocare a acestuia.
În replică, actuala conducere spune că respectiva hotărâre se referea la alegerea președintelui UDTTMR; desemnarea candidatului pentru funcția de deputat în Parlamentul României; desemnarea supleantului candidatului pentru funcția de deputat.
