Valerie Cioloş-Villemin, soţia premierului Dacian Cioloş, a susţinut, joi seara, la Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, un concert de muzică sacră, în cadrul unei campanii ce a avut ca scop achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului”.
Valérie Cioloş, alături de alţi artişti, a susţinut un concert de muzică sacră la Catedrala ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia, în prezenţa a peste 100 de persoane, care au fost îndemnate să doneze pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi, transmite Mediafax.
Cei prezenţi au primit, la intrarea în catedrală, pliante cu programul evenimentului pe care erau trecute mai multe conturi bancare, la mai multe bănci, în lei, euro şi dolari, unde pot dona pentru achiziţionarea acestei sculpturi.
Valérie Cioloş nu a vrut să declare nimic la intrarea în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, fiind emoţionată şi arătând că vrea să îşi păstreze vocea.
Concertul de muzică sacră a început la orga catedralei unde cântă corul, cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, interpretată de tenorul Ioan Chiciudean, a continuat cu piesa ”Ave Maria” susţinută de Valérie Cioloş, respectiv cu piesa ”Care Selve” susţinută de soprana Alexia Trif.
Concertul a reprezentat contribuţia comunităţii albaiuliene la campania naţională de subscripţie publică în vederea achiziţionării sculpturii ”Cuminţenia Pământului”.
Ministrul Culturii a anunţat, pe 16 martie, că proprietarii sculpturii lui Brâncuşi, ”Cuminţenia Pământului”, au acceptat oferta de achiziţie de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern, Executivul plătind 5 milioane de euro, restul, cele 6 milioane de euro, Ministerul de resort prin subscripţie publică naţională.
Proprietarii operei de artă – urmaşele arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi – şi-au recâştigat dreptul asupra lucrării după vreo nouă ani de procese şi au transmis, prin intermediul avocaţilor, că nu sunt dispuşi să dea „Cuminţenia Pământului” pe „mai nimic”.
Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani, în 2012, şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.
Celebra operă a lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia Pământului”, ultima pe care statul român o mai poate recupera, este expusă, în prezent, la Muzeul Naţional Cotroceni.
