Lucrările de restaurare a celei mai mari biserici gotice de tip navă din sud-estul Europei sunt pe cale să fie finalizate cu succes. Biserica Regelui Matia Corvin, azi Biserica Reformată Centrală din Cluj va fi sfințită în data de 16 august, de către episcopul reformat al Ardealului, Bela Kato. La ceremonie și-au confirmat prezența fostul premier al României, primarul Clujului, Emil Boc, și ministrul ungar pentru Resurse Umane, Zoltan Balog.
Biserică regală
Biserica Reformată Centrală este unul dintre cele mai frumoase edificii din Cluj. Istoria bisericii a început în vremea lui Matia Corvin, născut în Cluj, fiu al lui Iancu de Hunedoara și cel care avea să devină rege al Ungariei, Croației și Boemiei și duce al Austriei. În anul 1486, Matia Corvin a dat permisiunea călugărilor romano-catolici din ordinul franciscanilor minoriți să ridice acest lăcaș de cult. Regele îi stima în mod deosebit pe călugării franciscani datorită influenței pe care un franciscan, sfântul Ioan de Capistrano, a exercitat-o asupra lui însuși, precum și asupra tatălui său, conducătorul ultimei cruciade, Iancu de Hunedoara.
Regele Matia Corvin a dispus ca lucrările de ridicare a lăcașului de cult să fie finanțate din veniturile care i se cuveneau regelui din exploatarea minelor de sare ale Transilvaniei. Acestea asigurau venituri importante Coroanei. După 1490, dispozițiile lui Matia Corvin au fost confirmate de noul rege al Ungariei, Vladislav al II-lea. Biserica a fost, grație generozității regale, finalizată în anul 1516. Însă călugării franciscani nu au putut să se bucure prea mult de acest lăcaș de cult, ridicat cu atâtea eforturi. În anul 1566, după ce cea mai mare parte a maghiarilor și sașilor din Transilvania au adoptat Reforma protestantă, ei au fost alungați din oraș.
Lăcaș de cult iezuit
Biserica și mănăstirea franciscană au rămas pustii până în anul 1579, când principele Transilvaniei, romano-catolicul Cristofor Bathory, fratele regelui Poloniei, Ștefan Bathory, i-a chemat în Cluj pe călugării iezuiți, cei care au fondat, în 1581, și Colegiul Iezuit, cel care azi este Universitatea „Babeș-Bolyai“. Însă nici călugării iezuiți nu au putut utiliza această biserică prea multă vreme. În anul 1603, principele protestant al Transilvaniei, Moise Szekely, a cucerit Clujul, care se afla în acea perioadă sub ocupația armatei austriece, condusă de asasinul moral al lui Mihai Viteazul, generalul de origine albaneză Gheorghe Basta.
Legenda blestemului divin care i-a ucis pe profanatori
Călugării iezuiți au fost alungați de populația Clujului, isterizată de pastorii unitarieni, persecutați de austrieci, care îi considerau eretici. Unitarienii fanatizați au început să distrugă biserica, în așa fel încât să nu mai rămână piatră cu piatră. Bolțile lăcașului de cult au fost grav avariate, iar mai multe blocuri de piatră s-au prăbușit peste cei care distrugeau biserica. 14 dintre vandali au fost distruși. ”Acest lucru a fost interpretat ca un semn divin și distrugerea a fost oprită”, spun istoricii. Însă mai rămăsese intact doar tavanul altarului. Lăcașul de cult a fost transformat în depozit, iar de-a lungul anilor, clujenii au folosit piatra extrasă din biserică pentru a-și ridica diferite construcții.
Renașterea calvină a bisericii
În anul 1622, biserica ruinată a fost dăruită de principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, comunității reformaților calvini din oraș, care erau în minoritate în Cluj și nu aveau un lăcaș de cult corespunzător.
Însă starea de degradare a fost agravată de explozia unui depozit de muniție, aflat în apropierea bisericii, care a sărit în aer în anul 1627. Comunitatea reformată calvină, săracă, nu a avut fondurile necesare pentru a reconstrui biserica, până în timpul principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, care a oferit fondurile necesare pentru a restaura biserica. Lucrările au avut loc în perioada 1638 – 1645. Sfințirea bisericii a avut loc în anul 1647.
În anul 1765, a fost adusă prima orgă. Masa Domnului, decorată cu intarzii, a fost creată în anul 1820.
Ce dimensiuni are biserica
Biserica este considerată drept cea mai mare construcție gotică de tip hală din Europa de Sud-Est. Lăcașul de cult are o lungime de 34 de metri, o lățime de 15 metri, iar pereții au o înălțime de 19 metri. Orga bisericii este a doua ca mărime din România, după cea din Biserica Neagră din Brașov. Această biserică a servit drept lăcaș de cult și pentru studenții Colegiului Reformat, creat în anul 1651, care oferea diplome universitare de același rang cu cele ale diplomelor oferite de academiile din vestul Europei. Pe pereții bisericii se află expusă cea mai mare colecție de steme și blazoane nobiliare din România. Iar în interiorul bisericii se află mormintele principilor Transilvaniei, Mihail Apafi I și Mihai Apafi II.
1486 este anul în care Regele Matia Corvin a acordat permisiunea ridicării bisericii.
