7.4 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăCulturăArhitectura medievală de tip occidental, prezentă în peisajul autohton

Arhitectura medievală de tip occidental, prezentă în peisajul autohton

Prezenţa stilului medieval de tip occidental completează în mod fericit peisajul arhitectural autohton, adăugând o notă specială de istorie în acest spaţiu, caracterizat de prezenţa unei multitudini de stiluri. Aceasta mai cu seamă în Bucureşti, unde, datorită istoriei sale relativ tinere, elementul medieval este destul de restrâns.

În Transilvania, influenţată major de cultura occidentală, în centrele oraşelor de aici se  regăsesc cel mai adesea catedrale şi biserici în stil gotic – la Cluj, Sibiu (foto), Mediaș, Sighișoara, Brașov, Sebeș, Bistrița, Reghin etc. -,  iar în alte zone, cum este şi Bucureştiul, regăsim stilul gotic sau elemente din acest stil – ancadramente de ferestre, portaluri şi chiar decoraţiuni de tip rozetă.

 Stilul gotic

Întâlnite în special la construcţiile de tip palat sau castel, caracteristicile arhitecturii medievale de tip occidental se disting prin masivitatea dată de materialul de construcţie  – piatra, precum şi prin parterul înalt, turnurile de observaţie cu creneluri. Apărut  în  secolul  al XII-lea în  Europa Centrală,  contemporan  cu  stilul  romanic  şi  cel  bizantin, stilul gotic este caracterizat prin înălțarea zidurilor și a deschiderilor din acestea cu ajutorul unor coloane de sprijin plasate în afara incintelor acoperite, precum și prin arcuri care se întretaie deasupra golurilor sub un unghi ascuțit la partea lor superioară (ogive). Structura  de  rezistenţă  prezintă  nervuri  din  piatră,  iar  interspaţiile  dintre  acestea  se  umplu  cu  bolţi.

Exemple

Casa Librecht-Filipescu (Casa Universitarilor). Clădirea a fost construită în deceniul al şaptelea al secolului al XIX-lea pentru directorul Poştelor din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, Cezar Librecht, după planurile arhitectului Luigi Lipizer, reunind elemente de factură romantică şi neogotică, ce îi conferă un aer măreţ.

 

 

Trăsăturile neogotice sunt predominante în cazul acestei construcţii eclectice şi sunt date de coronamentul alcătuit dintr-o suită de creneluri, precum şi de firidele înscrise ca o dantelărie în piatră în partea superioară a faţadelor. În interior, camerele sunt înalte, coloanele impozante imprimând un aer somptuos, iar zidăria policromă şi varietatea texturilor fac legătura dintre tavan şi restul încăperilor. Geamurile acestora sunt realizate din cristal de Boemia. Începând cu anul 2007, Casa Universitarilor a intrat în proprietatea Universităţii din Bucureşti.

 

Palatul Kretzulescu este o clădire istorică amplasată lângă Parcul Cişmigiu, pe strada Știrbei Vodă. Elena Kretzulescu, descendentă a unor mari familii boiereşti, a moștenit terenul și casele din Bucureşti ale tatălui său, construite în 1718. În 1902, ea l-a angajat pe arhitectul Petre Antonescu să realizeze planurile pentru construirea unei clădiri mai mari, în stil eclectic medieval occidental, cu influențe baroce, neogotice şi ale Renașterii franceze. Palatul aparţinând statului prin cumpărare a fost renovat în anul 2003 şi ţine astăzi de Ministerul Educației.

Casa Bosianu de pe strada Cuţitul de argint (în apropierea Parcului Carol), al cărei arhitect este Luigi Lipizer, a fost construită între anii 1853 și 1859, la vremea respectivă parcul nefiind încă realizat. Elementele neogotice sunt reprezentate de parterul înalt şi în special de turnul de observaţie cu creneluri.

Casa are şi o mare încărcătură istorică. Se pare că aici s-ar fi pregătit, în secret, actul Unirii de la 1859 şi însuși domnitorul Cuza a fost găzduit în această vilă, care îi putea garanta siguranța prin turnul înalt de observație.

Castelul Sturdza de la Miclăușeni. Clădit pe un așezământ moldovenesc cu o istorie de 600 de ani, castelul ridicat de George Sturdza la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică de factură neogotică, distingându-se prin blazoanele și stemele ornamentale ce-i împodobesc fațada și turnurile de pază ce străjuiesc parcul. Din păcate, clădirea necesită reparaţii, restaurări însemnate.

 Stilul neogotic şi povestea restaurantului “Caru’ cu bere”

Arh. Horia Strihan-Constantinescu 

În 1879, fraţii Ion şi Gheorghe Mircea, comercianţi  veniţi din Sibiu, stabiliţi în Bucureşti, îl cheamă pe fratele lor, Mircea Nicolae, să  îi ajute în activităţile comerciale. Mult mai întreprinzător, încurajat şi de  producătorii  de  bere  din  Sibiu şi cu  sprijinul  unui  credit  bancar, Mircea  Nicolae  are  mai  mult  succes  şi  cumpără  în  1897  terenul  din  strada  Stavropoleos  nr. 5 – în  suprafaţă  de  468  mp – şi  solicită  arhitectului  vienez  de  origine  poloneză  Zigfried  Kofsinski  proiectul  unei  construcţii  comerciale  în  regim  subsol + parter + 2 etaje  şi  mansardă, pe  terenul  recent achiziţionat.

Cererea  de  autorizaţie  de  construire este aprobată  de  arhitectul  Alois  Pesch  din  Direcţia  Tehnică  a  Primăriei  Oraşului  Bucureşti  cu nr. 1738/1898,  pentru  construcţia  proiectată  pe  terenul  recent achiziţionat. 

Noua  construcţie,  o  berărie  de anvergură  europeană, este  inaugurată  în  iunie  1899.  Succesul  este  imediat,  iar  în  anul  1900   fraţilor  Mircea  li  se  acordă  cetăţenia  română, Mircea  Nicolae  fiind  decorat  cu  ordinele  Coroana  României  şi  Steaua  României. 

Prima denumire – “La  Caru’ cu Bere” – a  berăriei  deschise  iniţial  în  1879  pe  Calea  Victoriei  nr. 2 este datorată  transportului  de  butoaie  cu  bere  în  care  trase  de  boi,  prin  care,  la  început,  berarii  sibieni  exportau  berea  lor  în  dorinţa  de  a  stimula  consumul  de  bere  în  Bucureşti.  Construcţia,  cu  o  inscripţie  mare  pe  coama  acoperirii  “CARU’  CU  BERE”, este  proiectată  în  stil  neogotic,  probabil  şi  la  sugestia  berarilor  sibieni de  a  exporta  ceva  specific  saşilor din  Sibiu şi  de  a   colabora  cu  o  berărie  germană  în  centrul  Bucureştilor.             

De ce  este  apreciată ca fiind în stil neogotic,  căci  după  aspect, la  prima  vedere,  este  stil  gotic  pur?  Trebuie  să  definim  ce  caracteristici  are  stilul  gotic  apărut  în  secolul  al XII-lea  în  Europa  Centrală.  Sistemul  constructiv  al  stilului  gotic  se  bazează  pe  o  structură  de  rezistenţă  din  nervuri  din  piatră  ce  acoperă  spaţiul  definit  prin  temă,  iar  interspaţiile  dintre  nervuri  se  umplu  cu  nişte  “membrane”, de  fapt,  bolţi  din elemente  de  ceramică  arsă,  relativ  uşoare. Structura  de  stil  gotic în cazul nostru este un   sistem  bazat  pe  cadre  de  rezistenţă  reinventate în  epoca  betonului  armat.  Structura  de  acoperire în  ansamblu  are  o  greutate  mai  mică  decât  în  cazul  bolţilor  masive  de  tip  roman  sau  bizantin  şi  astfel  greutatea  mai  mică  se  descarcă  doar  pe  stâlpi,  iar  zidurile, nefiind  solicitate  la  eforturi  mari, pot  fi  perforate  cu  ferestre  mari,  luminoase.  Acoperirea  de  spaţii  mari  pentru  săli  aerisite  şi  luminoase  a  reprezintat  un  progres  mare  în  epocă  şi  este  o  constantă  a  dorinţei  de  a  acoperi  un  spaţiu  cât  mai  luminos şi amplu cu  cele  mai  mici  cheltuieli.     

             Denumirea  de  gotic  este  convenţională,  cu  un  vag  accent  peiorativ, deşi  stilul  gotic  este  stil  cu  răspândire  internaţională, contemporan  cu  stilul  romanic  şi  cel  bizantin. Arhitectura  este  cea  mai  strălucită  formă  de  manifestare  a  artei  gotice.

             Dar  structurile  medievale de  stil  gotic  necesitau  o  manoperă  foarte  costisitoare.  Proiectarea  nervurilor  din  piatră  necesita  un  studiu  al  “stereotomiei”, disciplină  înrudită  cu  geometria  descriptivă,  obligatorie  pentru  arhitecţii  şi  meşterii  din  epocă.  Manopera  actuală pentru  construirea  de  nervuri  gotice din piatră  naturală este  prea  mare  şi  se  justifică  numai  la  restaurări  de  monumente  de  mare  valoare. 

           Transformarea  pereţilor  masivi  în  suprafețe  decorate, dantelate a amplificat estetica  faţadelor. Exterioarele  construcţiilor  gotice  impresionează  prin  grandoare şi frumuseţea  detaliilor  desfăşurate pe  înălţime, oferind  prestanţă.  Este exact  ce  şi-a  dorit  Mircea  Nicolae  de  la  această  investiţie. 

           Construcţia  “Caru’ cu bere” s-a  realizat  cu  acoperiri  în  bolţi  din  elemente  armate  cu  profile  moderne  din  oţel, pe  zidărie  de  cărămidă  portantă,  cu  profile  şi  structuri  decorative  turnate  în  ciment  armat  cu  oţel,  iar  la  exterior,  pe  faţadă,  rosturile  care  delimitează  asizele din piatră sunt false, săpate în  tencuială  pe  bază  de  ciment. Aşa  că  ne  aflăm  în faţa  unui fals “gotic”, cu  forme  imitate,  denumit  stil  neogotic. 

        Iniţial,  construcţia  era  mai  mică, fără  supantă  din  parter  şi  fără  subsolul  amenajat  în  crama  actuală. În  1909 proprietarul  cumpără  proprietatea  din  spatele  parcelei, realizând legătura  funcţională cu strada  Lipscani. Acum se  amenajează o depozitare  mai  amplă  la  subsol  pentru   bere,  printr-un  ascensor-platformă  amplasat  la  nivelul  trotuarului  pietonal. Construcţia  din  strada  Lipscani  nr. 14,  păstrată  şi  restaurată,  are  faţada  în  stil  neoclasic.

        “Caru’  cu  bere”  are  la  interior  şi  elemente  specifice stilului bizantin, adăugate mai  târziu, cu  ocazia  extinderii  din 1926, la  balcoanele  interioare  şi  balustradele lor, care, probabil, au  fost  pe  placul  beneficiarilor. Interioarele sunt dotate cu pictură  murală, lambriuri  decorative, candelabre, mobilier de stil  gotic. Candelabrele  erau  dotate  cu  mici  reflectoare  prevăzute  cu  becuri  oglindate  dirijate  spre  picturile  de  pe  pereţi, o  atenţie  remarcabilă  la  acea  epocă, întâlnită  numai  în  muzee.

        Construcţia  actuală  extinsă,  aflată  pe  lista  monumentelor  protejate, cu etaj  folosit în trecut  pentru  angajaţii  berăriei  şi  cu  mansarda  folosită  şi  azi  ca  locuinţă  de  proprietarii  actuali,  descendenţii  lui  Mircea  Nicolae,  a  necesitat  restaurări, reparaţii  şi  modernizari cerute de exigenţele legislaţiei din  alimentaţia  publică. O  primă  încercare  de restaurare  s-a  realizat  sub  regimul  de  administrare  de  stat,  în 1984,  lucrare   condusă  de  arhitecţii  Martina  Vicenzo  şi  Robert  Voll, dar  care  s-a  rezumat  mai  mult  la  utilaje, instalaţii,  finisaje  şi  mobilier,  fără  a  se  opera  asupra  structurii  de  rezistenţă. O  adevărată  restaurare  s-a  realizat  începând  cu  anul  2006, anul  revenirii  imobilelor  în  proprietatea  familiei  domnului  inginer  Mircea  Nicolae, nepot  al  ctitorului  berăriei  devenite  acum  celebra “Caru’  cu  Bere”.

         Berăria  era  de  la  început  locul  de  întâlnire  al  pensionarilor  militari, magistraţi,  poeţi şi scriitori.  Berea  produsă  în  Bucureşti  a  devenit  mai  bună  calitativ,  treptat  a  înlocuit  berea  de  Sibiu,  ajungând  să  fie  servită  o  bere  de  calitate  fabricată  exclusiv  în  Bucureşti, chiar  şi  azi,  numai  pentru  acest  local.  

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     

 

Cele mai citite

Guvernul va da un OUG joi prin care numărul funcțiilor de conducere ar putea ajunge la 10% în aparatul de stat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă(OUG) privind modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Coreea de Nord l-a primit pe șeful spionajului rus

O delegație a Biroului de Informații Externe al Rusiei a vizitat capitala nord-coreeană Phenian între luni și miercuri și a discutat despre stimularea cooperării...
Ultima oră
Pe aceeași temă