Unele dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste din literatura de limbă engleză contemporană are rădăcini reale. Este vorba de idila dintre celebrul scriitor irlandez Patrick Leigh Fermor, care a ajuns ulterior luptător în cadrul „Gărzilor Irlandeze” din armata regală britanică, şi o prinţesă româncă, Bălaşa Cantacuzino, pe atunci o tânără pictoriţă, mândră de originea bizantină a familiei sale. Ea a fost, de fapt, prima dragoste a scriitorului, după cum spun biografii săi.
De asemenea, scriitorul irlandez a avut o idilă cu o clujeancă, Angela, căreia nu îi dă numele de familie. Scriitorul este discret în privinţa amănuntelor legate de idilele sale din România, însă, timp de câţiva ani, a corespondat cu cele două femei.
Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a pus capăt schimbului de scrisori, pentru că Regatul Unit, unde locuia scriitorul irlandez, şi România se aflau în tabere diferite. Însă au rămas câteva pagini care surprind România interbelică, scrise de un irlandez care a avut faima de a fi un model real pentru personaje precum James Bond ori Indiana Jones.
O poveste din vremea Regelui Carol al II-lea
Povestea este inclusă în volumul „Între păduri şi ape”, care redă aceste întâmplări petrecute în anul 1934. Scriitorul englez a început, în anul 1933, o călătorie de documentare pentru cea de-a doua carte a sa. Călătoria a început la Londra şi s-a încheiat la Constantinopole, de Revelion, în 1935. Povestea scrisă de Patrick Leigh Fermor redă o lume distrusă de cel de-al doilea război mondial, iar fragmentele referitoare la călătoria în România au fost publicate de The
Daily Telegraph în perioada interbelică.
„Strada principală din Turda seamănă cu cea din Honiton”, scrie irlandezul însoţit de iubita sa, Angela. Apoi, el relatează o conversaţie despre secta Socinienilor, desprinsă din Biserica Unitariană, un cult sprijinit de regina Isabela dei Medici a Ungariei, precum şi de principele Ioan Sigismund. În timp ce discută cu Angela şi cu prietenii săi din Turda, scriitorul irlandez intră în biserica reformată din centrul oraşului. „Clădirea veche era severă ca o mănăstire, cu un Decalog scris în maghiară deasupra mesei comuniunii”.
Patrick Leigh Fermor compară biserica protestantă din Turda cu o parohie englezească, cu acelaşi mobilier de lemn şi cu cărţi cu imnuri calviniste care îşi aşteaptă credincioşii. De asemenea, scriitorul irlandez des¬crie Piaţa Unirii din Cluj, cu clădiri ale căror ferestre sunt aurite de soarele care coboară spre apus. Ca o curiozitate, el aminteşte de denumirile oraşului: Cluj pentru români, Klausenburg pentru germani şi Kolozsvar pentru maghiari. În descrierea sa apar şi armenii, evreii şi ţiganii care locuiau în oraş în perioada interbelică.
Cocktailul zburător
Ca orice irlandez care se respectă, Patrick Leigh Fermor relatează şi despre băuturile care i-au fost oferite de prietenii săi. „Istvan mi-a povestit că barmanul a inventat un cocktail – numit de unii «Zburătorul» în Vier Jahreszeit din München – pe care ar fi o crimă să îl ratez”.
Scriitorul irlandez nu oferă, din păcate, reţeta cocktailului servit la Cluj de către barmanul întors în ţară de la München, însă îi descrie efectele, inclusiv senzaţia de plutire pe care o încerca după cel de-al treilea pahar, precum şi conversaţia în care se amestecau Regele Carol al II-lea, Greta Garbo, Milkos Horthy, Mussolini, Jack Dempsey şi multe alte celebrităţi ale anului 1934. Seara începută cu cocktailul „zburător”, bazat, probabil, pe pălincă de prune, este încheiată cu o cină într-un restaurant cu specific ţigănesc, în afara zidurilor oraşului, la care eroii cărţii ajung cu o trăsură hodorogită.
A doua zi după escapadă, scriitorul irlandez află, în oraşul cu clădiri cu blazon, despre asasinarea cancelarului austriac Dollfuss de către nazişti. După vacanţa petrecută la Cluj, scriitorul irlandez a explorat Valea Mureşului şi satele locuite de şvabii din jurul Aradului, apoi urmează câteva zile petrecute printre secuii din Carpaţii Orientali.
Patrick Leigh Fermor a remarcat faptul că „insula de secui” pierdută într-o mare de români pare o problemă etnologică fără nici o soluţie. Finalul călătoriei sale pe tărâmuri româneşti l-a dus prin Moldova, iar de acolo el a luat drumul Balcanilor.
EROU
Irlandezul luptător
Sir Patrick Leigh Fermor a luptat, în timpul celui de-al doilea război mondial, împotriva naziştilor. El a început războiul în Creta, iar după invazia acestei insule, s-a retras.
Scriitorul a luptat în trupele speciale, iar printre operaţiunile la care a participat s-a numărat răpirea generalului german Heinrich Kreipe, comandantul diviziei a 22-a germane.
Acesta a fost răpit de un comando condus de scriitorul irlandez în aprilie 1944. În Marea Britanie, scriitorul, care a împlinit în februarie 96 de ani, era considerat drept un erou naţional.
