Rămăşiţele filosofului ar urma să fie identificate cu ajutorul unei plăcuţe metalice numerotate pe care foştii gardieni au agăţat-o de gâtul său.
Arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România au identificat zona în care se află mormântul marelui filosof Mircea Vulcănescu. Este vorba de o parcelă situată în zona numită Râpa Robilor, din apropierea Penitenciarului Aiud. Arheologii Gheorghe Petrov şi Paul Scrobotă, voluntari în cadrul Centrului, care funcţionează sub forma unui ONG condus de istoricul Marius Oprea, au desfăşurat o cercetare pe teren, împreună cu foşti gardieni ai Penitenciarului Aiud. Aceştia le-au arătat parcela aparte din Râpa Robilor unde erau înmormântaţi deţinuţii politici, precum şi zona din această parcelă unde se află, potrivit mărturiilor, mormântul lui Mircea Vulcănescu. „Foştii gardieni ai Penitenciarului ne-au relatat modul în care erau făcute înmormântările. După ce murea un deţinut politic, deţinuţii de drept comun erau trimişi să sape o groapă situată în parcela cu pricina. Îngroparea avea loc noaptea, pentru a nu provoca tulburarea localnicilor din Aiud. Gropile nu erau identificate cu cruci, ţăruşi, pietre sau alte semne distinctive. Însă gardienii agăţau de gâtul celor decedaţi o plăcuţă metalică, pe care era inscripţionat un număr. Acest număr este, de fapt, numărul dosarului deţinutului politic. Toate aceste dosare se află în arhiva de la Jilava”, spune Gheorghe Petrov. În total, potrivit registrului de decese ţinut la Primăria Aiud, în Penitenciarul din localitate, în perioada 1948- 1964, au murit în închisoare 437 de deţinuţi politici. În realitate, însă, afirmă Gheorghe Petrov, numărul celor ucişi este de aproximativ 700 de persoane.
Se caută bani pentru săpăturile arheologice
Arheologii de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România doresc să deschidă un şantier arheologic de cercetare la Râpa Robilor. Săpăturile ar urma să înceapă în luna mai. Însă, pentru a identifica rămăşiţele foştilor deţinuţi politici, arheologii au nevoie de o sumă de circa 1.500 de euro. „Chiar dacă pare o sumă mică, în prezent nu o avem. Căutăm resursele financiare necesare pentru a începe treaba”, a spus Gheorghe Petrov. Cercetările arheologilor vor fi îngreunate de o situaţie ciudată. O parte din Râpa Robilor a fost distrusă cu excavatorul pentru a amenaja o mănăstire de maici, ctitorită de actorul Dan Puric, cu binecuvântarea actualului mitropolit ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Andrei Andreicuţ. Duhovnicul mănăstirii, părintele Augustin, a făcut un osuar cu rămăşiţele omeneşti pe care le-a găsit în pământul exacavat. Însă în acel osuar au fost aduse şi rămăşiţe din alte cimitire. Aşa că este puţin probabil că vor mai fi identificaţi cei care au fost îngropaţi în porţiunea excavată. Potrivit localnicilor, excavarea a avut loc fără nici un fel de autorizaţie.
Arheologul Gheorghe Petrov a spus că a mai avut loc o încercare de căutare a lui Mircea Vulcănescu. Fiica acestuia a săpat într-un loc indicat de un fost gardian, însă acolo a găsit un schelet care aparţinea unei tinere de circa 25 de ani. Apoi, după această unică tetantivă, cercetările au fost abandonate.
Om politic
Mircea Vulcănescu, în paralel cu cariera universitară, a fost şi om politic. În pe-rioada 1935 – 1937, a ocupat funcţia de director general al Vămilor. Vulcănescu a fost, însă, demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi alcoolile pe care o făcea un fost ministru. A lucrat ca director şi subsecretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale şi în cel al Finanţelor, inclusiv în timpul guvernului condus de mareşalul Ion Antonescu. Pentru activitatea sa politică, a fost condamnat de autorităţile comuniste la opt ani de temniţă grea. S-a stins din viaţă la 48 de ani, în 1952, la Aiud, ca urmare a tratamentelor inumane la care a fost supus.
