Cine sunt vlahii din Timoc

Urmaşii legiunilor împăratului Galerius au ajuns să nu mai aibă dreptul nici măcar la şcoală şi biserică.

Vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, în Serbia a readus în atenţia opiniei pu­blice soarta uneia dintre cele mai năpăstuite ramuri ale poporului român. Este vorba de românii timoceni, o populaţie care trăieşte în estul Serbiei şi în nord-vestul Bulgariei. Spre deosebire de românii din provincia sârbească Voivodina, care se bucură de o largă gamă de drepturi încă din perioada Imperiului Austro-Ungar, românii din Valea Timocului sunt supuşi pre­siunilor constante ale autorităţilor sârbeşti. Ei nu au dreptul la şcoli în limba română şi nici la slujbe bisericeşti. Biserica Ortodoxă Sârbă a creat un conflict interbisericesc cu Biserica Ortodoxă Română atunci când un preot din Valea Timocului a început să slujească în limba română. Şi asta cu toate că sârbii ortodocşi se bucură de o largă autonomie confesională în România. „Au fost cazuri în care am primit donaţii de cărţi de la oameni din Bucureşti. Însă românii noştri nu ştiu să scrie şi să citească în limba română”, spune Duşan Pârvulovici, unul dintre liderii comunităţii româneşti de pe Valea Timocului şi director al agenţiei de presă Timoc Press.

Vlahi sau români

La rândul lor, mulţi dintre românii timoceni nu ştiu ce identitate au. Unii dintre ei se declară vlahi. Practic, preiau numele dat de slavii în mijlocul cărora locuiesc. De altfel, istoriografia oficială din Serbia şi din Bulgaria îi prezintă pe românii de pe Valea Timocului drept slavi romanizaţi!

Şi asta, cu toate că ei sunt urmaşii populaţiei tracice, amestecată cu celţii scordisci, al căror regat a fost distrus de către regele dac Burebista, amestecaţi cu le­giunile romane din fostele provincii Moesia şi Dacia Ripensis. De altfel, un strămoş ilustru al românilor timoceni a fost însuşi împăratul roman Galerius, de origine dacă. Şase castre romane de pe Valea Timocului au încă ziduri în picioare şi au devenit atracţii turistice. Însă tocmai urmaşii legionarilor romani care păzeau aceste fortificaţii sunt supuşi unor măsuri de deznaţionalizare, care au început pe vremea cneazului sârb Milos Obrenovic, în secolul XIX. Liderii comunităţii româneşti spun că aceasta va supravieţui pe termen lung doar dacă statul român îi va sprijini pe românii timoceni. Iar pentru că elevii români învaţă să scrie şi să citească în limba sârbă, cu alfabet chirilic, cel mai puternic sprijin ar fi înfiinţarea unor posturi radio-tv cu emisie în limba română, este de părere Duşan Pârvulovici.