Ioan Iacob Heraclid a fost o personalitate complexă, iar grecul care a ajuns domnitor a fost considerat de unii impostor, iar de alţii geniu.
Una dintre cele mai controversate personalităţi din istoria Moldovei a fost Ioan Iacob Heraclid sau Ioan al II-lea, care a domnit pe tronul Muşatinilor între 1561-1563. De origine greacă, el s-a născut, cel mai probabil, în insula Creta şi era fiul unui marinar. Ioan Iacob Heraclid a intrat de tânăr în slujba unui nobil grec, Iacob Eraclide, care purta titlul de despot Samos şi Paros şi care descindea, probabil, din aristocraţia bizantină. Despotul grec i-a dat slujitorului său o educaţie aleasă, prin intermediul dascălului Ioan Lascaris.
Pe patul de moarte, despotul grec l-a numit pe Ioan Iacob Heraclid drept moştenitor al său. Iar viitorul domn al Moldovei a profitat de educaţia aleasă pe care o primise şi s-a dat drept fiu natural al despotului de Samos. Astfel, el a obţinut dreptul de a purta titlul ereditar de principe. Ioan Iacob Heraclid a ajuns să studieze medicina la Universitatea din Montpellier. Acolo, el a devenit prieten cu marele botanist francez Clusius. Rămas fără bani, Ioan Iacob Heraclid s-a căsătorit cu văduva bogată a unui prieten al său, Gilette d’Andre, care era atrasă de strălucirea titlului princiar pe care îl etala tânărul medic grec şi care avea deja un copil de 3 ani. Numai că Ioan Iacob Heraclid a fost nevoit să fugă, după ce copilul soţiei sale a murit în condiţii neclare.
O carieră de mercenar
Ioan Iacob Heraclid s-a refugiat la curtea regelui Henric al II-lea şi s-a făcut remarcat datorită curajului său manifestat la cucerirea oraşului Metz. Apoi, el a trecut în armata împăratului romano-german Carol al V-lea, din Casa de Habsburg, şi a luptat împotriva francezilor. În anul 1555, împăratul Carol al V-lea l-a investit oficial cavaler şi i-a acordat titlul de conte palatin. După un periplu care l-a dus prin Danemarca, Suedia, Prusia şi Polonia, Ioan Iacob Heraclid a ajuns la curtea domnitorului moldovean Alexandru Lăpuşneanu.
După ce Alexandru Lăpuşneanu a descoperit uneltirile medicului grec care viza tronul Moldovei, Ioan Iacob Heraclid a fugit pe moşia prietenului său, nobilul polonez Albert Laski, de pe actualul teritoriu al Slovaciei. Ioan Iacob Heraclid a obţinut şi sprijinul împăratului Ferdinand, de la care a căpătat un corp de mercenari, cu care a năvălit în Moldova. În data de 10 noiembrie 1561, el l-a înfrânt pe Alexandru Lăpuşneanu în bătălia de la Verbia şi a devenit domn al Moldovei, cu numele de Ioan-Vodă. Aventurierul grec a intrat în conflict cu toţi foştii săi prieteni şi a provocat o răzmeriţă a boierilor. În fruntea nemulţumiţilor s-a pus hatmanul Ştefan Tomşa, care l-a înfrânt pe Ioan Iacob Heraclid şi l-a ucis cu buzduganul. Capul împăiat al aventurierului grec a fost trimis la Constantinopole, ca semn de supunere din partea noului domn, Ştefan Tomşa, faţă de sultan.
Încercări de occidentalizare
În scurta sa domnie, Ioan Iacob Heraclid a avut două realizări importante. Prima a fost întemeierea şcolii din Cotnari, după model occidental. Iar cea de-a doua a fost baterea primului taler moldovenesc, o monedă emisă, de asemenea, după model occidental, dar pentru baterea căruia a folosit metalul preţios obţinut din topirea unor obiecte de cult.
