La şapte ani după ce linia aeriană naţională a decis întreruperea zborurilor transatlantice, în urma pierderilor masive financiare înregistrate de companie până la scoaterea zborurilor, oficialii susţin că aceste curse vor fi reluate la finele anului 2010 sau cel târziu din 2011. Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, spune că deja a fost luată o decizie în acest sens.
„Decizia a fost luată. Analizăm economic mai multe soluţii (înaintate de către conducerea TAROM), iar zborurile vor fi reluate de la finele acestui an sau din 2011″, a declarat ieri Marin Anton. Potrivit lui, TAROM analizează trei variante în privinţa aeronavelor care să fie folosite. Prima dintre acestea prevede deservirea zborurilor cu cele două vechi aeronave Airbus A310, folosite acum pe curse europene. A doua variantă implică închirierea de aeronave, în timp ce în al treilea scenariu, puţin probabil, TAROM va achiziţiona aeronave noi. „Ar fi nevoie de două aeronave de consum şi tonaj mic, cu o capacitate de 200-250 de locuri. Preţurile aeronavelor s-au înjumătăţit comparativ cu cele de dinaintea crizei”, a spus secretarul de stat. El spune că s-ar dori ca linia aeriană să aibă patru zboruri săptămânale peste Ocean, „cât de des, dar cel puţin trei”. Întrebat ce îl face să creadă că zboruri care erau falimentare în perioada 2000-2003 se vor arăta acum rentabile, Marin Anton a precizat că nerentabilitatea zborurilor Bucureşti-New York a fost conjuncturală în acei ani, fiind cauzată de criza industriei aviatice după atentatele de la New York din 2001.
Sarcină grea şi pentru americani
Operarea unui zbor transatlantic este o sarcină dificilă pentru orice companie aeriană. Delta Airlines (cea mai mare companie aeriană mondială după numărul de pasageri transportaţi, 161 milioane în 2009) operează direct doar sezonier ruta Bucureşti-New York, după ce în urmă cu câţiva ani a intrat pe piaţa românească cu gândul unor zboruri permanente. Se consideră că, dacă în cazul unui zbor continental este suficient un grad de încărcare al aeronavei de 70% pentru ca zborul să fie rentabil, în cazul curselor transatlantice acest grad trebuie să fie de cel puţin 80%. Cauza este nivelul costurilor, care creşte proporţional cu distanţa, în timp ce nivelul tarifelor nu se majorează corespunzător. Zborurile lungi dus-întors nu pot fi efectuate într-o singură zi, ceea ce necesită cheltuieli suplimentare cu cazarea echipajului sau chiar a pasagerilor.
Problemele Airbus 310
Pentru TAROM dificultatea este reprezentată şi de vechimea celor două aeronave de cursă lungă ale companiei (210 locuri), Airbus A310, cumpărate acum 20 de ani şi al căror consum este cu până la 40% mai mare decât cel al aeronavelor actuale. O altă problemă a Airbus-urilor 310 este faptul că se află la limita anvelopei de zbor către New York atunci când bate vântul din faţă. Din acest motiv, este necesară o escală suplimentară, la Satu Mare. TAROM a operat cursa Bucureşti-New York din 1974 până în 2003, an în care fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a decis oprirea lor de la zbor deoarece aduceau pierderi de 10 milioane dolari pe an. Tot atunci a fost oprită şi o altă cursă de lung parcurs – Bucureşti-Beijing.
SRI, prezent la bord
Potrivit directorului Serviciului Român de Informaţii, George Maior, securitatea zborurilor va fi asigurată de ofiţeri de securitate care se vor afla la bordul aeronavelor. „Fiecare stat va avea pe cursele care se desfăşoară între cele două state, în funcţie de oportunitate şi de necesităţi, dislocaţi ofiţeri de securitate la bord. Cum nu există în acest moment o cursă directă TAROM Bucureşti-Statele Unite, noi vom avea ofiţeri dislocaţi în momentul în care acea cursă se va relua şi sperăm că se va relua către sfârşitul anului sau anul viitor”, a spus Maior.
