Legislatia romana prevede posibilitatea ca patrimoniul succesoral sa se transmita nu numai in temeiul legii, dar si in temeiul vointei celui care lasa mostenirea exprimata printr-un testament. Prin urmare, transmiterea succesiunii poate fi legala si/sau testamentara. Cele doua forme nu se exclud.
Testamentul este un act complex. El poate cuprinde legate, dezmosteniri, sarcini, revocari ale altor testamente etc.
Potrivit Biancai Chiras, notar public in Bucuresti, "prin testament, cel ce lasa succesiunea poate sa dispuna de totalitatea bunurilor sale mobile si imobile, lasand astfel un legat universal". "Mai poate sa dispuna de o cota parte din bunurile sale, legat cu titlu universal, de exemplu 1/2 din bunurile mobile si imobile, sau totalitatea bunurilor imobile. De asemenea, mai are dreptul la anumite bunuri clar determinate, legat cu titlu particular, cum ar fi, de exemplu, autoturismul marca X, cu numarul de inmatriculare Y", precizeaza notarul bucurestean.
Aplicabilitate limitata
Bianca Chiras adauga ca, desi conform legii, orice persoana fizica poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc patrimoniul sau, nimeni nu este obligat sa-i lase mostenire. Totusi, acest drept de dispozitie poate fi exercitat in anumite limite stabilite prin lege. Aceste limitari sunt prevazute in favoarea unor rude apropiate ale defunctului, numiti mostenitori rezervatari: sotul supravietuitor, descendentii si parintii defunctului. Astfel de limitari se refera nu doar la actele pentru cauza de moarte, la bunurile de care dispune testatorul prin testament sau dezmosteniri, ci si la liberalitatile facute de defunct in timpul vietii, adica bunurile donate. Limitarile se aplica indiferent de cel care beneficiaza de actele prin care se depaseste cotitatea (valoarea la care se ridica partea fiecaruia dintr-un intreg) disponibila (beneficiar poate fi un tert sau chiar unul dintre mostenitorii rezervatari).
Aceste acte trebuie sa se incadreze in anumite limite stabilite in favoarea mostenitorilor rezervatari. "Spre deosebire de documentele descrise mai sus, actele cu titlu oneros, precum si cele cu titlu gratuit, dar dezinteresate (comodatul sau imprumutul fara dobanda), nu sunt supuse limitarilor in materia succesiunilor intrucat se considera ca acestea nu micsoreaza patrimoniul succesoral", adauga Bianca Chiras.
Rezerva succesorala
Prin urmare, daca nu exista mostenitori rezervatari, dreptul de dispozitie al celui care lasa mostenirea este nelimitat. In cazul in care defunctul are mostenitori rezervatari si daca a dispus de patrimoniul sau prin donatii si/sau testament, masa succesorala se va imparti in rezerva succesorala, (ce urmeaza a fi mostenita de mostenitorii rezervatari, chiar si impotriva vointei defunctului), si cotitatea disponibila, adica partea din mostenire de care defunctul poate dispune liber, fara limitari.
Cuantumul rezervei succesorale se stabileste pentru fiecare categorie de mostenitori rezervatari in parte. Astfel, rezerva sotului supravietuitor este de jumatate din cat ar fi primit daca venea la mostenire ca mostenitor legal. In cazul descendentilor, cota difera in functie de numarul descendentilor care vin efectiv la mostenire. Aceasta cota este de 1/2 in cazul unui singur descendent, de 2/3 pentru doi descendenti si 3/4 pentru trei sau mai multi descendenti. In cazul parintilor, cota este de 1/2, daca vin ambii parinti si de 1/4, daca vine doar unul dintre parinti. "Mentionez ca sunt avuti in vedere cei care vin efectiv la mostenire, deci cei care indeplinesc conditiile de a fi mostenitori si au acceptat succesiunea", precizeaza Bianca Chiras.
Discernamantul, conditie esentiala
Testamentul este un act esentialmente revocabil. Acesta poate fi revocat de testator pana in ultima clipa a vietii. Testatorul nu poate renunta la dreptul sau de a revoca testamentul. Un astfel de act este lovit de nulitate absoluta. Prin urmare, testatorul este primul care poate modifica sau chiar revoca in totalitate un testament, iar acesta nu mai produce niciun efect juridic la momentul decesului. Apoi, dupa moartea testatorului, primii care pot ataca testamentul sunt mostenitorii rezervatari, in conditiile in care le-a fost incalcata rezerva succesorala.
"Desigur, un testament, la fel ca oricare act juridic, poate fi atacat de persoanele interesate (de obicei cei ale caror drepturi sunt afectate de existenta testamentului) pe motivul ca, la momentul incheierii testamentului, testatorul nu avea discernamant sau ca i-a fost viciat consimtamantul" adauga notarul bucurestean. De aceea, pentru a proteja actul, notarii publici solicita, in vederea autentificarii unor astfel de acte, certificate medico-legale de la Institutul de Medicina Legala (care atesta ca testatorul are discernamant) dupa care poate incheia un asemenea document. Este foarte dificil sa demonstrezi ca defunctul avea discernamant atunci cand a facut testamentul.
Registrul National al Testamentelor
Pentru a fi evitate situatiile in care nu sunt declarate testamentele in cadrul procedurii succesorale, sau in care mostenitorii nu stiu de existenta lor, la nivelul Uniunii Nationale a Notarilor exista Registrul National al Testamentelor Autentice. In acest registru se trec toate testamentele, actele de modificare si revocare a testamentelor precum si documentele incheiate la birourile notariale de oriunde din tara.
Testamentul este un act cu o istorie bogata, inclusiv in tara noastra. Istoricul Georgeta Filitti chiar a publicat o antologie dedicata acestui act prezentand mai multe modele de testamente facute de domnitori, domni, boieri si domnite de-a lungul vremii. "Daca in perioada comunista a cam picat in derizoriu, testamentul revine "in forta", fiind din ce in ce mai des intalnit. Il recomand, in primul rand, celor care nu au copii, au rude numeroase de grad mai indepartat si vor sa-si protejeze cat de cat sotul care va supravietui", adauga Bianca Chiras.
Dificultati
Notarul bucurestean sustine ca este foarte dificil sa faci rost de acte de stare civila de la rude indepartate ale sotului decedat – veri, unchi, verisoare, nepoti – in special, intr-un moment tragic ca acela al pierderii unei persoane dragi si la o varsta inaintata. "Toata aceasta nebunie poate fi evitata prin incheierea unui simplu testament la un notariat" afirma Bianca Chiras. Astfel, sunt indepartate de la succesiune rudele colaterale, se simplifica si se scurteaza procedura succesorala notariala, iar cheltuielile de bani, timp si energie sunt mult mai mici.
Reductiunea
Notarul Bianca Chiras (foto) prezinta urmatoarea simulare testamentara. X este divortat si are trei copii, pe A, B si C, iar parintii sai sunt decedati. Decedeaza X lasand un testament prin care o instituie legatara universala pe Y. A si B solicita reductiunea testamentului la cotitatea disponibila, in timp ce C renunta la succesiunea ramasa de pe urma defunctului sau tata. Astfel, daca prin testamentul facut, X lasa tot ceea ce avea lui Y, prin reductiunea testamentului la cotitatea disponibila vom avea urmatoarele cote: A si B vor primi impreuna 1/2 din masa succesorala, iar Y va primi 1/2.
"Libertatea testamentara nu este absoluta"
Avocatul bucurestean Alexandru Murar (foto) precizeaza ca "libertatea testamentara nu este absoluta, intrucat legea prevede imperativ anumite ingradiri". "Cea mai importanta este institutia rezervei succesorale prevazuta in favoarea unor mostenitori legali rezervatari", afirma avocatul.
Daca nu exista mostenitori legali rezervatari, dreptul de dispozitie al celui care lasa mostenirea este nelimitat. De exemplu, daca la data decesului va avea numai rude colaterale (frati, unchi etc), ele nu vor putea ataca testamentul defunctului pe motiv ca ar fi excesiv.
Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea, la care urmasii rezervatari au dreptul, in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin dispozitii testamentare pentru cauza de moarte.
Cauze de revocare
Testamentul lasat de defunct in favoarea anumitor persoane poate fi atacat de catre mostenitorii rezervatari, in conditiile in care, prin masurile dispuse de defunct, a fost depasita cotitatea disponibila a patrimoniului sau.
De asemenea, testamentul poate fi atacat pentru a se solicita revocarea acestuia in cazurile in care legatarul (cel care primeste mostenirea) savarseste, in mod culpabil, o fapta dintre cele limitativ prevazute de lege drept cauze de revocare judecatoreasca.
"Numarul de dosare aflate pe rolul instantelor de judecata avand ca obiect anularea in intregime sau partiala a unor testamente este destul de ridicat, insa nu pot preciza o cifra exacta, nici macar aproximativa", a mai adaugat avocatul bucurestean.
