Taxa pe avere, promisă de Guvern FMI pentru anul viitor, ar avea efecte catastrofale asupra economiei, avertizează oamenii de afaceri şi fiscaliştii.
În loc să combată evaziunea fiscală, care atinge miliarde de euro, să scoată mai mulţi bani din contractele semnate cu băieţii deştepţi din economie şi să umfle mai puţin buzunarele regilor asfaltului, Guvernul va introduce de anul viitor un impozit pe avere, măsură la care multe ţări UE au renunţat în ultimii ani. Impozitul va fi încă o lovitură dată economiei şi va exila peste graniţe oamenii de afaceri. Potrivit scrisorii suplimentare de intenţie convenite cu FMI, Executivul va adopta până la finele lunii decembrie o ordonanţă de impozitare a averilor mari, prin extinderea criteriului de definire a venitului impozabil.
„Impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice este o prostie, pentru că este imposibil de stabilit ce înseamnă avere mare. Ce e mare la noi, la alţii e normal. În plus, în România încă nu s-a stabilit ce impozităm: munca, averea? Nu poţi impozita tot. Putem, eventual, să impozităm patrimoniul, nu averea, aşa cum se face în Franţa”, a declarat pentru Mediafax Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Mai mult, birul suplimentar ar fi „un semnal foarte prost, de plecare a capitalului din ţară”, afirmă Constantin Tampiza, unul dintre oficialii Lukoil. Constantin Toma, proprietarul grupului Romet din Buzău, cu activităţi în industrie şi agricultură, spune că măsura ar fi „o mare tâmpenie”, deoarece „deja foarte mulţi români care mai au nişte bani s-au dus în offshore-uri. Vor plăti doar cei care au averea la vedere”, a spus el.
O idee populistă
Măsură este considerată de-a dreptul o „tâmpenie şi o idee populistă” de către avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriş. „Ar fi o lovitură de graţie dată economiei româneşti, o măsură care va face să se volatilizeze şi puţinul rămas şi care va aduce statului prea puţini bani”, spune acesta. Concomitent cu introducerea impozitului pe avere, Blejnar a anunţat şi verificarea încrucişată a cheltuielilor, veniturilor şi impozitelor plătite de persoanele fizice cu începere de anul viitor. Astfel de metode de control indirect, spune Biriş, pot fi puse în practică doar după adoptarea unei amnistii fiscale similare cu cea din Belgia din 2004 sau cu cea din Italia din 2008. Averile readuse în România din alte ţări într-un interval de 3-6 luni ar trebui impozitate modic cu 5%, după care se pot aplica metodele de control indirect, afirmă avocatul. Controalele anunţate de Blejnar ascund şi riscul plătirii unor poliţe celor incomozi, afirmă el. La începutul verificării tranzacţiilor imobiliare efectuate de persoane fizice, şeful Fiscului a declarat că sunt 30.000 de persoane care ocolesc plata TVA, însă doar o medie de 1.000 au primit anual decizii de impunere. „Mă întreb cum au fost selecţionaţi aceştia”, spune Biriş.
Opt ţări europene au renunţat la taxă
Mai multe ţări europene au renunţat la această taxă în ultimii ani. Austria, Danemarca şi Germania au renunţat la ea în 1997, Suedia în 2007, iar Spania în 2008. În ianuarie 2006 taxa pe avere a fost abolită în Finlanda, Islanda şi Luxemburg, iar în alte ţări precum Belgia sau Marea Britanie nu a existat niciodată. Prima dintre acestea a găzduit dealtfel averile francezilor care şi-au mutat peste graniţă averile în urma introducerii acestei taxe în Franţa. O taxă pe avere funcţionează îndeobşte în ţările bogate, cu un nivel ridicat al cheltuielilor publice, cum ar fi Franţa, Elveţia sau Norvegia. În Franţa, nivelul acesteia este cuprinsă între 0,55% şi până la 1,8% din activele nete ale persoanelor fizice şi se aplică doar celor cu active de peste 770.000 euro.
