În medie, un roman economiseşte 39 euro lunar. Raportat la venituri, suntem la fel de economi ca nemţii, dar sub polonezi (16% din venituri), slovaci, turci sau sârbi (13%). Rămâne de văzut cum va evolua economisirea în următorii 4 ani, după liberalizarea totală a preţului la utilităţi.
Criza ne-a ordonat priorităţile şi ne-a calmat apetitul de consum astfel încât nevoia de a deţine nişte sume-tampon pentru vreme rea (concediere, boală, etc) e tot mai frecventă. Barometrul Erste Group privind economisirea în 12 ţări din Europa Centrală şi de Est arată că nemţii îşi alimentează puşculiţa lunar, în medie, cu 178 euro, urmaţi de austrieci, cu 164 euro, polonezi, 90 euro, slovaci, 83 euro şi cehi, 78 euro. Ungurii, ucrainenii, sârbii, croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună iar românii doar 39 euro. Stăm însă bine dacă raportăm sumele economisite la veniturile lunare (punem deoparte 9%, precum nemţii şi austriecii) dar ne situăm sub polonezi, sârbi, slovaci, turci. Statisticile la nivel naţional arată de asemenea o creştere spectaculoasă a economiilor din bănci în intervalul ianuarie 2009-august 2012.
Astfel, populaţia şi firmele au economisit de la începutul crizei aproape 10 miliarde euro, soldul depozitelor crescând cu 28% din ianuarie 2009 până în luna august 2012. Populaţia, care a contribuit cu 8,5 miliarde euro la acest avans, deţinea în august depozite la termen în lei în valoare de 96 miliarde lei (cu o creştere de 118% în ultimii 4 ani), 63% din economiile sale fiind păstrate în moneda naţională. Barometrul Erste arată că una din două persoane din Europa Centrală şi de Est este obişnuită să pună periodic bani deoparte, iar două treimi din cehi, slovaci, unguri, români, croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili.
Pentru ce economisim?
Dacă în perioada de boom imobiliar se economisea preponderent pentru… avans, acum românii sunt cei mai reticenţi când vine vorba să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Astfel, 70% din slovacii şi cehi ar fi gata să ia un credit ipotecar, românii aflându-se la polul opus (doar 41%). Banii puşi deoparte în România nu vizează deci acumularea în scopul unei achiziţii mai costisitoare ci doar constituirea unui „buffer” pentru orice eventualitate. De altfel, potrivit studiului Erste, românii sunt cei mai pesimişti când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani, 52% considerând că vor pune mai puţini bani deoparte iar numai 22% că vor economisi mai degrabă mai mult.
Dincolo de pesimismul funciar al românului, estimarea de reducere a economisirii este cât se poate de corectă având în vedere că ne aşteaptă liberalizarea completă a preţului la gaze şi energie electrică şi o scumpire previzibilă a gigacaloriei în majoritatea oraşelor din ţară ca efect al alinierii preţului de facturare la cel de producţie. Trei sferturi din cei care economisesc sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi, prin urmare, că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. Astfel, 85% din români şi aproape trei sferturi dintre polonezi, austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale, creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare.