S&P prelungeşte agonia finanţelor româneşti în „coşul de gunoi”

România este victima încercării agenţiei de a-şi recâştiga credibilitatea pierdută.

Agenţia de evaluare financiară Stan­dard&Poor’s (S&P) a redus ratingul României pentru împrumuturi în monedă naţio­nală de la BBB-, cel mai scăzut nivel din categoria investiţio­nală, la BB+, cel mai ridicat nivel din categoria speculativă supranumită şi „junk” (gunoi). Agen­ţia făcuse aceeaşi operaţiune în urmă cu trei ani pentru creditele în monedă străină. Acum, S&P şi-a schimbat metodologia, micşorând diferenţe de risc între monedele locale şi valute. În cazul României, agenţia avea de ales între a mări ratingul pentru obligaţiuni în valută sau a-l micşora pe cel pentru lei.

S&P a rămas singura agenţie care încă mai acordă României ratinguri din categoria junk. Agenţia Fitch retrogradase România în „junk” tot la sfârşitul lui 2008, dar a ridicat ratingul înapoi în această vară. Agenţia Moody’s a păstrat în toată această perioadă România în categoria investiţională.

Care sunt consecinţele

Un calificativ mai slab scum­peşte împrumuturile şi limitează numărul investitorilor dis­puşi să finanţeze o trezorerie. De exemplu, multe fonduri mutuale sau de pensii refuză complet să cumpere titluri de stat care nu au rating investiţional. O eventuală ridicare a ratingului din partea S&P era aşteptată ca semnal că România şi-a redresat finanţele publice şi se poate împrumuta la dobânzi mai mici.

Din cauza dobânzilor mari şi a volatilităţii de pe pieţele interna­ţionale, România urmărea să se împrumute anul viitor preponderent în lei, în proporţie de peste trei sferturi. Noul rating face ca această distribuţie să fie mai puţin relevantă, dobânzile fiind mari în oricare dintre cazuri. Investitorii în titluri de stat în lei pot fi şi români, dar şi străini, care pot schimba valuta în monedă naţională atraşi de dobânzile mari şi de eventualele perspective de apreciere.

Ce spune agenţia

Măsura de a aduce ratingul datoriilor în lei la nivelul celui pentru datoriile în valută reflectă revizuirea metodologiei S&P pentru ratingurile suverane, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. În conformitate cu această metodologie, diferenţa dintre ratingurile datoriilor în valută şi cele pentru creditele în monedă locală scade pentru majoritatea ţărilor evaluate de S&P. Agenţia ia aceste măsuri considerând că guvernele au un interes mai mic pentru diferenţierea datoriilor în valută şi în lei, în eventualitatea unei restructurări a datoriilor, având în vedere globalizarea tot mai mare a pieţelor. În conformitate cu criteriile aplicate pentru evaluarea ratingurilor suverane, ratingul pentru datoriile în lei a fost egalizat cu cel pentru datoriile în valută, având în vedere gradul ridicat al euroizării economiei, se arată în comunicat. 

S&P trânteşte băncile americane

Standard & Poor’s (S&P) a coborât ratingurile de credit a 15 mari bănci, majoritatea din Europa şi SUA, în urma unei revizuiri ample a criteriilor pe care se bazează calificativele acordate de agenţie, transmite Reuters. Pe baza revizuirii criteriilor de rating, S&P a reevaluat marţi seară ratingurile a 37 de grupuri bancare, astfel că pentru 15 dintre acestea ratingurile au fost coborâte, 20 de calificative au rămas nemodificate, iar în cazul a două bănci, ambele din China, ratingurile au fost ridicate. Printre băncile retrogradate se numără JP Morgan Chase, Bank of America, Citigroup, Wells Fargo, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Barclays, HSBC Holdings, Royal Bank of Scotland şi UBS. Cele două bănci ale căror calificative au fost îmbunătăţite sunt Bank of China şi China Construction Bank. Printre băncile care au rămas pe loc se află Deutsche Bank, Santander, BNP Paribas, Societe Generale, UniCredit, ING Bank şi Intesa Sanpaolo.