Valoarea depozitelor constituite de persoanele fizice în băncile din România o depăşeşte cu peste 6 miliarde de lei pe cea a creditelor, în timp ce firmele s-au împrumutat cu 45 miliarde lei mai mult decât au economisit.
Criza are totuşi şi efecte pozitive. Dacă ce ani la rândul economia României a trăit într-o anomalie în care populaţia se împrumuta cu mult mai mult decât economisea, în timp ce firmele preferau să ţină banii la ciorap, după doi ani de criză profundă lucrurile revin la normal. Valoarea totală a depozitelor populaţiei depăşea la finele lunii septembrie cu peste 6 miliarde de lei nivelul creditelor în sold, în timp ce creditele luate de firme aveau o valoare totală cu 45 miliarde lei peste cea a depozitelor. Cu alte cuvinte, aşa cum este şi normal pentru o economie de piaţă funcţională, firmele sunt creditor net al sistemului bancar, iar populaţia debitor net.
Creditele neguvernamentale acordate de bănci au înregistrat o uşoară creştere în termeni reali în septembrie faţă de august, cu aproximativ 3%, avansul creditului în lei fiind de 0,9%, faţă de numai 0,7% al celui în valută exprimat în lei. Faţă de luna septembrie a anului trecut, majorarea creditului neguvernamental a fost de 2,9% în termeni reali, avans generat în special de majorarea creditului în valută cu 6,1% în termeni reali.
Companiile, motorul creditului
Avansul s-a datorat în special creditelor noi contractate de societăţile comerciale, care au avut un avans de 1,1% la creditul în lei şi de 4,8% la cel în valută în septembrie faţă de august. Comparativ cu septembrie 2010, situaţia este similară, segmentul creditelor în lei pentru populaţie înregistrând în schimb o scădere de 4,3%.
Per total, creditul guvernamental a crescut cu 16,4% în termeni reali în aceeaşi perioadă de timp. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,3 %, până la 68,7 miliarde lei.
La 30 septembrie 2011, depozitele în lei ale populaţiei au înregistrat o creştere de 8,0% în termeni reali faţă de 30 septembrie 2010. Depozitele în valută ale populaţiei au crescut cu 3% faţă de august 20011 şi cu 4,8% faţă de septembrie 2010. Societăţile comerciale au înregistrat însă scăderi ale cash-ului depus în bănci pe toate planurile, cele în valută înregistrând într-un an de zile chiar o scădere în termeni reali de 17,3%.
Cum economisim
Aurul fost dintotdeauna, mai ales pe timp de criză, o soluţie de luat de seamă. De la începutul acestui an, preţul unui gram de aur a crescut cu aproape 15%, la peste 170 de lei pe gram, potrivit datelor BNR. Faţă de august 2010, creşterea a fost de peste 28%. Cu alte cuvinte, cine a cumpărat aur la începutul acestui an a obţinut un randament de peste trei ori mai mare decât cel la un depozit în lei. Riscul este însă cu mult mai mare din moment ce dobânda la depozit rămâne fixă, iar preţul aurului poate scădea oricând, mai ales că în acest moment se află la niveluri fără precedent.
O altă soluţie o reprezintă titlurile de stat, mai sigure decât depozitele bancare, cu randamente asemănătoare, însă foarte greu de achiziţionat din România. Băncile oferă această facilitate doar clienţilor consideraţi de lux. O a treia variantă ar fi achiziţionarea de acţiuni. Câştigurile pot fi substanţiale, însă riscurile sunt pe măsură. În plus, tranzacţiile cu acţiuni presupun o educaţie financiară cel puţin de nivel mediu, dar şi alocarea unei părţi importante din timpul pe care îl aveţi la dispoziţie. Astfel, depozitul bancar rămâne soluţia optimă pentru românul mediu, singura formă de economisire la îndemână care presupune riscuri mici şi randamente decente.
