Una dintre băncile greceşti pune în practică un plan mai vechi şi angajează consultanţi care să o ajute să vândă sucursala din România.
Agricultural Bank of Greece va angaja mai mulţi consultanţi financiari pentru a o asista în procesul de vânzare a unităţii pe care o deţine în România, ATE Bank România, potrivit unei declaraţii a băncii greceşti, potrivit unui anunţ al băncii. Anterior vânzării, Agricultural Bank of Greece va cumpăra deţinerea de 15% a International Finance Corporation la ATE Bank România. ATE Bank este una dintre băncile de talie mică din România, cu o reţea de 30 de sucursale şi 47 de ATM-uri. Înfiinţată în 1990 sub numele de Banca pentru Mica Industrie şi Liberă Iniţiativă, ca prima bancă cu capital mixt (român şi străin) din România, instituţia de credit a fost cumpărată de Agricultural Bank of Greece (ATE Greece).
ATE Greece este una dintre băncile care a fost recapitalizată de statul elen, în urma unui acord între Grecia şi Comisia Europeană. Acordul prevedea şi un plan de restructurare, grupul grecesc angajându-se să renunţe la 25% din active. ATE este al cincilea mare grup bancar din Grecia, cu active de circa 30 de miliarde de euro la sfârşitul anului trecut şi o cotă de piaţă de aproximativ 6% în funcţie de active. Grupul ATE a avut anul trecut pierderi de 438 milioane de euro.
Grecii se consolidează. Bancă de locul 3 în România
Alte două grupuri bancare din Grecia au anunţat anul acesta o mişcare importantă fuzionând pentru a crea una dintre cele mai mari entităţi financiare din zona central şi sud-est europeană. Este vorba despre EFG Eurobank (acţionar majoritar al Bancpost) ; I Alpha Bank. După fuziune, noua instituţie creată va beneficia şi de o injecţie de capital în valoare de jumătate de miliard de euro de la Qatar, stat care deţine deja o participaţie de 4,5% din Alpha Bank.
Noua entitate ar avea circa opt milioane de clienţi din zece state din sud-estul Europei şi peste 2.000 de sucursale în 10 ţări. Depozitele sale combinate s-ar ridica la 80 miliarde de euro, iar activele la 150 de miliarde de euro. Ce se va întâmpla cu angajaţii celor două bănci sau cu sucursalele lor? Cum vor fi afectaţi clienţii lor şi, nu în ultimul rând, cine va conduce noua bancă? Toate acestea sunt întrebări la care este încă prea devreme pentru a răspunde. Având însă la dispoziţie experienţa fuziunii dintre UniCredit şi HVB Ţiriac (singura de amploare de până acum din România), dar şi polticile de cost duse până acum de cele două bănci, ne putem face o imagine asupra felului în care va arăta noua entitate.
Din perspectiva atractivităţii pentru clienţi (analizând strict costurile practicate acum de bănci la cele mai importante produse şi servicii), ar rezulta că noua bancă ar trebui să preia mai degrabă din caracteristicile Bancpost decât din cele ale Alpha Bank. Viitoarea evoluţie va depinde însă de mai mulţi parametri, printre care politica de dezvoltare a băncii, dacă va pune accent pe profit rapid (ceea ce ar însemna dobânzi mai mari) sau pe dezvoltare ca volum, dacă se va axa mai ales pe clientelă persoane fizice (decizie care ar fi mai aproape de actuala politică a Bancpost) sau pe finanţarea companiilor, mai ales a celor mici şi mijlocii (mai apropiată de strategia Alpha Bank), dacă va încerca să ofere clienţilor, contra cost, protecţie pe termen lung (specific mai apropiat de Alpha Bank) sau dacă va încerca să vândă produse mai simple.
