Peste 700.000 de români aveau peste un milion de restanţe la bănci la finele lunii februarie.
În aceste condiţii, reticenţa pentru credite este absolut explicabilă, mai ales că pierderile provizionate de bănci au ajuns la 36,6 miliarde de lei.
Românii se gândesc de două ori înainte de a mai încerca să ia un credit. Mai mult, teama de viitor îi face să economisească din ce în ce mai mult. La finele lunii februarie, soldul depozitelor depăşea deja cu peste 20 de miliarde de euro volumul de credite din bilanţurile băncilor. Volumul creditului acordat gospodăriilor populaţiei a scăzut în luna februarie la 102,898 miliarde lei, fiind cu 0,2% mai mic decât cel din ianuarie, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Din această sumă, peste 36,971 miliarde lei reprezentau creditele pentru locuinţe. Volumul acestora a crescut 0,37% faţă de cel înregistrat la finele lunii ianuarie 2013. Volumul creditelor populaţiei pentru consum şi alte scopuri a scăzut cu 0,65%, din ianuarie, ajungând la finalul lunii februarie la 65,927 miliarde lei. Din acest volum, peste 32,165 miliarde lei erau în lei, 25,358 miliarde lei în euro şi circa 8,403 miliarde lei în alte valute.
Mai multe depozite
Volumul total al depozitelor populaţiei a crescut, în februarie, cu 0,5% faţă de nivelul de la finalul lunii ianuarie, ajungând la 123,419 miliarde lei. Din luna februarie a anului 2012 şi până la finele aceleiaşi luni din 2013, volumul a crescut cu 6,5%. Din cele peste 123 miliarde lei, circa 23,187 miliarde lei sunt depozite overnight, iar peste 100,227 miliarde lei depozite la termen. În aceeaşi perioadă, depozitele atrase de la societăţile nefinanciare au scăzut cu 1%, la 58,919 miliarde lei, din care peste 29,267 miliarde lei erau depozite overnight şi 29,652 miliarde lei la termen. Depozitele constituite de administraţia publică au crescut, în februarie, la peste 40,902 miliarde lei, volumul fiind cu 7,1% mai mare decât cel de la finalul lunii ianuarie.
Restanţele nu se mai opresc
Numărul restanţierilor, persoane fizice, la bănci şi IFN-uri, cu restanţe mai mari de 30 de zile, a scăzut cu 6,7%, la 705.742 în luna februarie, comparativ cu ianuarie. În luna februarie a anului precedent numărul restanţierilor se ridica la 708.450.
Numărul total al restanţelor a scăzut cu 6,11%, la 969.887, în a doua lună a acestui an. În februarie 2012, numărul restanţelor era de peste un milion. În ceea ce priveşte sumele restante, volumul total a crescut cu 1,5%, la peste 9,662 miliarde lei. Comparativ cu situaţia din februarie 2012, suma este mai mare cu 25,6%. Din această sumă, peste 3,6 miliarde lei erau restanţe în lei, la finele lunii februarie 2013, 3,973 miliarde lei restanţe în euro, 31,2 milioane lei în dolari şi circa 2,057 miliarde lei în alte valute. Peste 6,937 miliarde lei reprezentau întârzieri mai mari de 90 de zile.
Potrivit unor calcule provizorii ale băncii centrale, la sfârşitul anului trecut rata creditelor neperformante din sistem a urcat la 18,2%, cu aproape patru puncte procentuale peste nivelul din anul precedent. Creşterea nu este surprinzătoare, având în vedere că economia nu şi-a revenit, au continuat să apară cazuri de insolvenţă printre companii, iar multe dintre creditele restructurate în primii ani de criză au ajuns să acumuleze noi restanţe, redevenind neperformante.De asemenea, piaţa bancară a fost zdruncinată de o serie de cazuri de fraudă care încă sunt în anchetă, iar nivelul ridicat al neperformanţei sugerează şi slăbiciuni la nivelul sistemelor de evaluare a riscului. Creşterea restanţelor nu se opreşte nici anul acesta.Nivelul creditelor neperformante va continua să crească pe termen scurt, existând presiuni în acest sens, spune Cristian Popa, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).„Depinde de perspectivele de creştere pe termen scurt ale economiei, de încrederea consumatorilor corporativi şi persoane fizice, dar şi de disponibilitatea băncilor de a mai da credite. Dacă se relansează creditarea într-o manieră sustenabilă, acest raport al creditelor neperformante va tinde să se erodeze în timp. Aşteptăm să înceapă să se întâmple acest lucru, dar pe termen scurt aşteptăm să existe presiuni pentru creşterea creditelor neperformante“, a spus Popa.
Provizioane în creştere
Valoarea totală a pierderilor provizionate de instituţiile de credit din activitatea de creditare a crescut cu 22,7% din februarie 2012 până în februarie 2013, ajungând la 36,646 miliarde lei. Faţă de luna ianuarie 2013, creşterea este de 2,6%. De asemenea, totalul provizioanelor pentru toate categoriile de credite – îndoielnice, pierderi, substandard, în observaţie şi standard – depăşeşte 40,120 miliarde lei, în creştere cu 1,5% faţă de luna precedentă. La sfârşitul lunii februarie, creditele considerate îndoielnice reprezentau 2,78 miliarde lei, în timp ce 5,899 miliarde de lei totalizau creditele substandard, 8,357 miliarde lei creditele în observaţie şi 38,539 miliarde lei creditele standard. Pierderea brută este de peste 50,009 miliarde lei, cu circa 0,9% mai mare decât nivelul înregistrat la finalul lunii ianuarie.
Cel mai prost an pentru bănci
Rezultatele financiare preliminare ale celor 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească indică pierderi-record cumulate, de 2,12 miliarde lei, pentru anul trecut, aproape triple faţă de 2011. În 2008, sistemul raportase cele mai mari câştiguri din istorie, peste 4,4 miliarde lei. Anul trecut a fost al treilea an la rând în care sistemul bancar a înregistrat un rezultat negativ, aducând cea mai mare creştere a volumului pierderilor. Aceasta a fost consecinţa agravării procesului de deteriorare a calităţii portofoliilor de credite, dar şi a scăderii soldului creditelor, în condiţiile în care producţia de credite noi s-a prăbuşit, iar multe bănci au vândut pachete de active devenite neperformante.Rezultate negative au înregistrat deopotrivă bănci mari şi mici. În 2011, pierderile cumulate ale băncilor au însumat 777 milioane lei, iar în 2010 circa 516 milioane lei. La pierderi de 2,1 miliarde de lei, rentabilitatea capitalului din sistem a rămas în teritoriul negativ, cu un minus de 5,4%. Ca şi în anii precedenţi, BNR a continuat să preseze acţionarii băncilor cu rezultate negative să aducă sume suplimentare la capital, astfel încât solvabilitatea medie pe sistem s-a menţinut la 14,6% la sfârşitul anului.
Probleme globale pentru bănci
În prima sa analiză a stării de sănătate a sistemului financiar din Uniunea Europeană, FMI consideră că blocul comunitar a făcut unele progrese în soluţionarea crizei financiare, însă, cu toate acestea, au rămas unele vulnerabilităţi şi de aceea este nevoie de intensificarea eforturilor. „Riscurile rămân ridicate, în special în contextul creşterii economice modeste şi al consolidării fiscale“, se arată în analiza consiliului director al FMI. „Este nevoie de noi paşi pentru a reconstrui încrederea şi a ajunge la o stabilitate financiară de durată în regiune“, se mai arată în raportul FMI. În opinia Fondului, principala prioritate pentru UE o constituie consolidarea băncilor prin curăţarea bilanţurilor şi supunerea lor la mai multe teste de stres. În al doilea rând, UE trebuie să finalizeze procesul de armonizare a supravegherii financiare în Europa, prin punerea în practică a supervizorilor bancari şi a uniunii bancare. Europenii intenţionează să pună la punct un organism unic de supraveghere bancară în zona euro, ce va fi deschis şi altor state din UE care vor dori să participe şi care, în principiu, ar urma să fie operaţional de la 1 martie 2014. Pe lângă organismul de supervizare, FMI le-a adresat un apel liderilor europeni să creeze rapid o autoritate care să poată închide băncile cu probleme şi să pună la punct circumstanţele în care Mecanismul European de Stabilitate (MES) va putea împrumuta bani în mod direct băncilor. În absenţa unui sistem de gestionare a băncilor cu probleme, în perioada care a trecut de la colapsul Lehman Brothers în 2008 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au injectat 1.700 miliarde de euro în sistemele lor bancare, arată datele Comisiei Europene.
Mai puţini bani din „centrale“
„Băncile care au participat la Iniţiativa Viena 1 şi-au redus expunerea pe România cu 8%“, mai spune Popa. „Iniţiativa Viena“ – sau Viena 1 – a fost creată la începutul anului 2009 de către băncile centrale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE, alături de FMI, Banca Mondială, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene, după criza globală provocată de falimentul Lehman Brothers.„Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă-fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1, acele bănci străine care împreună au undeva la două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Această reducere este faţă de martie 2009. Din martie 2009 faţă de sfârşitul anului 2012, respectiv luna noiembrie, reducerea este de 8%“, a spus Popa.
Potrivit acestuia, scăderea este parţial compensată de faptul că unele dintre liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2.„Contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă. Nivelul de solvabilitate a sistemului este de 14,7% la nivelul lunii septembrie. Este o cifră influenţată şi în 2012 şi în 2013 de aplicarea filtrelor prudenţiale. Dacă aceste cifre nu ar fi prezente pe sistem IFRS, solvabilitatea ar fi mai mare cu circa 3 puncte procentuale“, a mai afirmat Popa.