Ce a propus şi, mai ales, la ce nu s-a gândit Guvernul pentru a combate evaziunea fiscală.
Ai prea mulţi bani şi nu-i declari la graniţă? Mergi la închisoare! Ai prea multe ţigări şi prea multă băutură? Mergi la închisoare! Ai cont la bancă? Fiscul ştie soldul! Ai de luat TVA îna-poi? Europa zice da, România zice nu! Dacă Guvernul va aprobă săptămâna viitoare proiectul de ordonanţă care conţine toate aceste lucruri, România va avea cea mai dură legislaţie fiscală din Uniunea Europeană. Mai multe astfel de valuri de măsuri, de fiecare dată mai dure, au încercat să rezolve problema evaziunii în România. Totuşi, până acum efectele au refuzat să apară. Raportate la Produsul Intern Brut, încasările bugetare au rămas tot în jurul cifrei de 30%.
Teoretic, eradicarea evaziunii ar fi soluţia pentru toate problemele fiscale ale României. O creştere a gradului de colectare la 40%, cât este în majoritatea ţărilor UE, ar însemna încă 10 miliarde euro la buget. Adică România ar putea şi să întreţină „statul obez” la nivelul de acum al cheltuielilor şi să aibă deficit zero. Practic, fiecare ministru de Finanţe a angajat cheltuieli şi şi-a propus creşterea colectării. Cheltuielile au crescut cu fiecare ocazie, dar veniturile, niciodată. Există motive să credem că lucrurile vor sta altfel acum? „Tot ce înseamnă restricţie birocratică nu va avea efect pozitiv, din contră, înseamnă rate mai mari de eroare şi timpi de aşteptare. Trebuie eficientizată activitatea inspectorilor fiscali, altfel legea rămâne literă moartă. În cazul măsurilor dure contra evaziunii directe, în vămi, ele sunt binevenite. Sper să fie şi aplicate”, spune Dan Schwartz, consultant fiscal la Scot&Company.
Măsurile altora
Până acum, măsurile care au dat rezultate de amploare în alte ţări au fost cele pozitive, de la amnistii fiscale şi reduceri la plata în avans până la micşorarea numărului absolut de taxe sau chiar reducerea generală a fiscalităţii. În cazul României, cele mai mari probleme le ridică nivelul mare – peste 30% – al contribuţiilor la asigurările sociale. Din cauza acestui nivel, salariaţii cu venituri mari preferă să-şi încaseze remuneraţia fie printr-o microîntreprindere, fie chiar la negru, astfel că nu mai trebuie să plătească nici cota unică, deşi aceasta din urmă este la un nivel rezonabil.
Etapele de aplicare
Proiectul de combatere a evaziunii fiscale va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare, sub forma unei ordonanţe de urgenţă, şi aplicat imediat, fără să fie inclus în Legea de reducere a cheltuielilor bugetare pentru care Executivul îşi va asuma răspunderea în Parlament. Premierul Emil Boc a cerut şi „măsuri organizatorice ferme” de aplicare. În prima etapă, acţiunile vor fi concentrate pe frauda în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creştere şi prin întărirea controlului la marii contribuabili. În a doua etapă, autorităţile se vor „concentra” asupra contribuabililor persoane fizice cu mari venituri şi vor dezvolta metodologii de control indirect în vederea identificării veniturilor nedeclarate.
Ce măsuri antievaziune propune Guvernul
Persoanele fizice care trec graniţa fără să declare la vamă că deţin asupra lor o sumă egală sau mai mare de 10.000 euro vor intra în închisoare pentru doi până la
şapte ani.
Deţinerea în afara antrepozitului fiscal a peste 10.000 de ţigarete sau mai mult de 200 de litri de băuturi spirtoase fără marcaj va fi pedepsită cu închisoare de la unu la 4 ani.
Comisarii Gărzii Financiare şi angajaţii Autorităţii Vămilor vor avea dreptul de a opri mijloace de transport pentru control.
Băncile vor fi obligate să furnizeze ANAF date privind rulajele şi soldurile conturilor deschise şi să informeze dacă un debitor are sau nu închiriate casete de valori.
Administratorii care nu vor cere insolvenţa în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă vor răspunde în solidar pentru plata datoriilor la buget.
Guvernul va sista eliberarea de autorizaţii de funcţionare pentru magazine duty-free, iar termenul de valabilitate a actualelor avize va fi limitat la cinci ani după data eliberării.
Valabilitatea autorizaţiilor deţinute de antrepozitarii fiscali de produse accizabile se suspendă de la 1 septembrie. Aceştia vor fi obligaţi să obţină un nou aviz, valabil pentru maximum un an.
Achiziţiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peşte, flori, zahăr şi materiale de construcţii vor avea TVA, iar pentru tranzacţiile în interiorul ţării cu aceleaşi produse, la care se adaugă pâinea, va fi aplicată taxarea inversă, respectiv la beneficiar, chiar dacă aceste măsuri contravin normelor UE.
