Criza desfiinţează creditul pentru orice

Mişcările repetate ale Băncii Naţionale în sensul reducerii dobânzilor au ca scop încurajarea împrumuturilor pentru companii. Lovit şi de noile norme ale BNR, creditul de consum va deveni mai degrabă o raritate.

România este supraîndatorată la nivelul creditelor de consum, apreciază Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. „În privinţa evoluţiei creditului, au apărut două lucruri: Banca Naţională forţează reluarea creditării, dar degeaba, şi al doilea că Banca Naţională forţează creditarea în lei şi tot nu se realizează. Nu prea este adevărat, aş spune. Cu alte cuvinte, să nu comparăm o măsură luată astăzi de Banca Naţională cu cifra din decembrie referitoare la credite.

Observăm o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat, creştere din mai 2010. Singurul care rămâne pe evoluţie negativă este  creditul de consum. Creditul de consum a crescut foarte mult anterior. Orice am zice, ne ducem în 2005-2006 în ceea ce priveşte creditul de consum. Populaţia s-a supraîndatorat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată, maşini etc. s-a temperat. Ne trebuie mai degrabă autostrăzi dacă vrem să mai avem unde merge cu maşina”, a afirmat Isărescu.

Prea multe sucursale şi agenţii

Oficialul BNR a adăugat că băncile comerciale au, în prezent, reţele de retail supradimensionate şi că tot băncile au avut o prea mare dependenţă de băncile-mamă. „N-avem cum să vedem că băncile vor avea pe reţeaua de retail mari evoluţii pozitive pentru că datele arată altceva. România este într-o oarecare măsură supraîndatorată. Creditul pentru locuinţe evoluează mult mai temperat decât în anii anteriori. Există mai multă viziune şi responsabilitate.

Avem o redresare treptată a creditului acordat de societăţile nefinanciare corporaţiilor. Băncile au reţele de retail supradimensionate. Politica monetară se transmite cu o anumită întârziere. Din motive, în mare parte obiective, băncile au avut şi un alt comportament. Băncile au avut o prea mare dependenţă de finanţările băncilor-mamă. Dacă băncile şi-ar prezenta datele ar vedea ce diferenţe majore există. Băncile cu capital străin aveau o dependenţă de 5 la 1″, a explicat guvernatorul BNR.

Reguli noi

Credite de consum de valori mici în monedă naţională şi împrumuturi imobiliare mai ales prin programul „Prima Casă”. La atât se va reduce, în viitor, oferta băncilor pentru finanţarea persoanelor fizice. Cauza „austerităţii” o constituie transpunerea în practică a noului regulament privind creditarea populaţiei conceput de Banca Naţională. Principalele modificări vizează creditele de consum, însă noile reglementări vor atinge şi împrumuturile imobiliare. Normele de împrumut vor fi diferite de la bancă la bancă, însă, în mare, vor urma aceeaşi direcţie.  Principala victimă va fi creditul de consum în euro a cărui valoare maximă va scădea, potrivit specialiştilor consultaţi de Capital, cu până la 60%. Nici împrumuturile de nevoi personale în lei nu rămân neatinse. Gradul de îndatorare maxim acceptat de bănci, adică raportul dintre veniturile solicitantului şi rata lunară, se va reduce, la creditele în monedă naţională, cu până la o treime.

Împrumuturi mici

Concret, potrivit noului regulament BNR, care va fi transpus în normele interne ale băncilor, orice credit de consum în euro va trebui garantat în proporţie de 133% cu garanţii reale.  În plus, perioada maximă pe care va fi luat un astfel de împrumut scade la cinci ani. În cazul creditelor în euro, BNR impune şi aplicarea unui test de stres în condiţii restrictive.  Astfel, cursul euro/leu care va fi luat în considerare la calculul solvabilităţii va fi cu 35,5% mai mare decât cel din data solicitării împrumutului, dobânda va fi cu 0,6% peste cea curentă, iar veniturile eligibile – cu 6% mai mici decât cele demonstrate. Toate acestea vor reduce cu cel puţin 60% valoarea maximă a împrumutului ce va putea fi contractat.

Cu alte cuvinte, dacă în acest moment un angajat căsătorit şi fără copii care câştigă salariul mediu pe economie poate lua un credit de aproximativ 3.000 de euro, după aplicarea normelor, el va mai putea lua doar 1.200 de euro.Acesta este, însă, cazul fericit al unei persoane care nu are alte datorii. În monedă naţională, aceeaşi persoană va mai putea lua aproximativ 7.000 de lei, faţă de 10-11.000 de lei în prezent.

Creditul se mută pe card

Împrumuturile acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN), cardul de credit şi descoperitul de cont (overdraft) vor fi afectate doar marginal de noile reglementări ale BNR privind împrumuturile populaţiei. Practic, aceste forme de finanţare vor lua locul clasicului împrumut de nevoi personale în euro, până acum preferatul clienţilor datorită dobânzilor mai avantajoase. Societăţile non­bancare care acordă credite populaţiei au din start un avantaj important faţă de bănci. Toate IFN de dimensiuni mari promovează cu precădere împrumuturile în monedă locală, acordate pe perioade scurte, de cel mult cinci ani. Din acest motiv, oferta lor va fi afectată marginal de reglementările băncii centrale.

Active de la începutul lunii februarie, acestea vizează în primul rând împrumuturile de consum în valută şi pe termen lung. Împrumuturile acordate de IFN se prezintă în majoritatea lor sub forma cardurilor de credit. Potrivit noilor reguli stabilite de BNR pentru creditarea persoanelor fizice, băncile şi IFN de dimensiuni mari va trebui să îşi adapteze normele interne în aşa fel încât să respecte anumite criterii de prudenţialitate. 

Astfel, creditele de consum în euro vor trebui să fie garantate în proporţie de 133%, perioada maximă de acordare a unui împrumut de consum este limitată la cinci ani şi, în plus, băncile vor aplica tuturor clienţilor criterii întărite de risc. Cursul de schimb euro/leu ce va fi luat în calcul la stabilirea solvabilităţii va fi cu 35,5% apreciat faţă de cel curent, dobânda va fi cu 0,6 puncte mai mare, iar veniturile cu 6% mai mici decât cele demonstrate.  Din această lună, toate băncile vor lucra pe noile norme. Chiar şi bancherii acceptă faptul că aceste măsuri vor duce, practic, la dispariţia creditului de consum în euro, dar şi la o reducere cu până la 30% a creditului maxim ce va putea fi contractat în lei.  

Principalele modificări

 
Toate creditele de consum în euro vor trebui acoperite cu garanţii personale în proporţie de 133%. Garanţii acceptate sunt proprietăţile imobiliare, cesiunea pe venituri şi asigurările de credit.

Perioada maximă pe care va putea fi contractat un credit de consum este limitată la cinci ani.

Banca va lua în considerare la calculul gradului de îndatorare (raportul între veniturile solicitantului şi rata lunară estimată) un curs valutar euro/leu cu 35,5% mai mare decât cel actual. Dobânda va fi mai mare cu 0,6 puncte, iar veniturile solicitantului cu 6% mai mici.

Avansul minim pentru creditele ipotecare în lei va fi de 15% din valoarea creditului, iar pentru cele în euro de 25% din valoarea creditului.

Sub noile reglementări intră şi cardurile de credite, descoperitul de cont şi creditele acordate de Instituţiile Financiare Nebancare (IFN-uri) 

Asigurările de risc de neplată a creditului pot fi considerate garanţii personale. 

În cazul creditelor în franci elveţieni, avansul pentru un împrumut ipotecar va fi de minimum 40%, iar cursul de schimb luat în calcul va fi cu 50% mai mare decât cel curent.

Unde se duc dobânzile?

Instituţiile financiare nebancare se apro­pie de bănci şi în ceea ce priveşte nivelul dobânzilor. În ultimele luni, băncile au majorat dobânzile creditelor de nevoi personale în lei, sub presiunea costurilor riscului, dar şi pentru a-şi păstra marja. Pe de altă parte, instituţiile financiare nebancare de dimensiuni mari au recurs la o reducere a costurilor. În acest moment, dobânda anuală efec­­tivă (DAE) pentru creditele de con­sum în lei acordate de bănci se situează în jurul nivelului de 17%-18%, în timp ce mai multe IFN care desfăşoară în aceas­tă perioadă campanii promoţionale au dus costurile totale chiar sub 15%.  În condiţii normale, dobânzile medii merg spre 20%. În ceea ce priveşte băncile, acestea vor urma aceeaşi tendinţă sesizabilă în ultimii doi ani: promovarea cardurilor de credit şi a descoperitului de cont (overdraft).