Creşterile de venituri sunt condiţionate de concedieri, care deocamdată nu au avut loc. La cum arată lucrurile acum, nu poate fi vorba de creşteri, ci, dimpotrivă, de noi scăderi ale salariilor.
Autorităţile române au recunoscut, în urma discuţiilor cu FMI, că planul de restructurare bugetară nu a mai fost aplicat şi că din acest motiv va fi foarte greu să se revină la nivelurile salariale dinaintea tăierilor cu 25% operate în iulie. Cheltuielile cu personalul bugetar trebuie să scadă de la 9,2% din PIB, cât ajunseseră anul trecut, la doar 7% din PIB anul viitor. Deocamdată, reducerea salariilor cu 25% se dovedeşte insuficientă pentru că salariile au scăzut cu doar 15% în administraţie şi 20% în educaţie şi sănătate. Cifrele de acum arată că Guvernul nu s-a încadrat în ţinte şi că trebuie fie să concedieze persoana, fie să taie şi mai mult din salarii.
Într-o discuţie din mai cu sindicatele, preşedintele Traian Băsescu spusese că scopul reducerilor salariale este acela ca şefii de instituţii să fie forţaţi să facă concedieri. Totuşi, nici înainte, nici după acest moment Guvernul nu a făcut un plan de evaluare şi restructurare în sistemul bugetar, iar concedierile au fost sporadice. Pentru ca salariile să revină la nivelul, dinainte ar fi nevoie ca unu din patru bugetari să fie daţi afară, ceea ce înseamnă, în total, 350 de mii de concedieri.
Stolojan: Poate dăm 16-18%
Prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan a declarat că din diferite calcule pe care le-a văzut la un moment dat creşterile salariale ar putea fi de doar 16-18%. Pentru ca salariile să revină la nivelul de dinaintea tăierii cu 25% este nevoie de o creştere cu 33% a salariului de austeritate. Asta înseamnă că Stolojan anunţă că bugetarii şi-ar putea recupera doar jumătate din pierdere. „Ideea iniţială era să aplicăm reducerea de personal în sectorul public, iar la cei rămaşi să putem reveni la 1 ianuarie la salariile de dinainte de reducere. Din păcate, nici evoluţia economică nu a mai fost cea gândită şi nici pasul reformei nu a fost cel anunţat”, a spus Stolojan, citat de Mediafax. El a precizat că aceste calcule continuă şi că aplicarea acestor creşteri ar putea fi diferenţiată, la salarii mai mici fiind creşteri mai mari.
Franks: Nu se poate!
Pe de altă parte, şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a dezminţit scurt aceste calcule. „Salariile nu pot creşte cu 18%. Dacă vreţi să crească cu 18%, trebuie să reduceţi forţa de muncă”, a spus Franks. În negocierile de acum, oficialii FMI au fost mai intransigenţi ca niciodată din cauză că Guvernul nu şi-a îndeplinit ţintele şi au ajuns să suspende acordarea tranşei până când Guvernul îşi va îndeplini obligaţiile asumate.
Boc: Căutăm bani pentru salariile mici
La rândul său, premierul Emil Boc a spus că în 2011, prin legea salarizării unitare, va fi recuperată o parte din pierderea salarială de anul acesta, dar strict în raport cu „ceea ce îşi permite ţara în acest moment”. De asemenea, Boc a spus că salariul minim va creşte, însă nu a avansat o cifră. Decizia finală privind stabilirea nivelului salariului minim va fi luată după ce Guvernul va discuta cu partenerii sociali, patronate şi sindicate, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Liderii coaliţiei au propus FMI creşterea salariului minim de la 600 la 700 lei iar sindicatele vor chiar 750 lei. Experţii FMI au transmis însă Guvernului că nu poate accepta pentru anul viitor o creştere a salariului minim mai mare de 650 lei.
Ce se întâmplă dacă recesiunea continuă
1. Este concediat un bugetar din 4 (total 350 de mii). Salariile cresc la loc.
2. Este concediat un bugetar din 7 (total 200 de mii). Salariile cresc cu 16%.
3. Se fac concedieri puţine (50-100 de mii). Salariile rămân pe loc.
4. Nu este concediat nici un bugetar. Salariile trebuie reduse iar.
