» Un nou semnal de incurajare a economisirii si de descurajare a creditarii in lei, dar care muta pe moment presiunea pe creditele in valuta.
» Teama cea mai mare a BNR este ca deficitul bugetar ar putea depasi 3% din PIB in an electoral.
BNR a surprins ieri piata bancara din Romania majorand inca o data dobanda-cheie, pentru a saptea oara consecutiv, cu 0,25%, pana la 10,25%. Unii analisti prevad noi scumpiri ale creditelor in lei, dar si o bonificare mai buna a depozitelor populatiei. "Dupa aceasta majorare, creditarea va incetini semnificativ, chiar abrupt, consumul va incetini si el consistent, cu consecintele de rigoare asupra cresterii economice, care anul viitor s-ar putea situa la 4%. Totodata, este sprijinita economisirea, care, de asemenea, contribuie la temperarea consumului", a declarat Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii.
Ultima decizie a BNR, coroborata cu precedenta majorare a dobanzii de politica monetara, se va resimti in temperarea creditarii prin noi majorari ale dobanzilor la imprumuturilor in lei, spune Nicolae Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania. "Pe de alta parte, pentru sustinerea creditarii bancile vor acorda dobanzi mai mari la depozitele in lei, intrucat banii se atrag tot mai greu din piata interbancara.
Pe fondul unei cereri in crestere, presiunea se va muta astfel pe creditarea in valuta, chiar si cu noile norme ale BNR, atractivitatea acestor imprumuturi fiind sustinuta si de intarirea leului. Probabil, in cateva luni vom vedea un curs de 3,4 lei/euro", a spus Chidesciuc. In schimb, Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, nu vede noi ajustari in sus ale dobanzilor la credite si depozite decat punctual, la bancile mai mici. Anghel este de aceeasi parere ca decizia BNR dezavantajeaza creditarea in lei si o avantajeaza pe cea in valuta, iar pentru temperarea imprumuturilor in valuta se asteapta la norme mai dure din partea BNR.
BNR a mutat cu teama
Miscarea Bancii Centrale vine pe fondul ingrijorarii cu privire la asteptarile inflationiste, coroborata cu majorarile viitoare ale pensiilor, salariului minim si ale altor cheltuieli in an electoral, spun analistii.
Efectul imediat al deciziei BNR a fost o intarire brusca a leului in raport cu euro, pana la cursul de 3,51 lei pentru un euro, analistii punand aceasta evolutie a leului pe seama capitalurilor speculative. Un leu mai puternic contribuie la temperarea inflatiei, dar afecteaza deficitul comercial, spune Radu Craciun. "BNR a aratat ca e dispusa sa accepte un leu mai puternic, care sa contribuie la limitarea presiunilor inflationiste. Acesta ajuta la inflatie, dar nu ajuta la deficitul extern, care daduse semne de stabilizare in jurul a 14% din PIB. Miscarea vine pe masura ingrijorarilor pe care BNR le are, nu atat in ceea ce priveste inflatia pe 2008, cat este posibil sa nu-si atinga tinta nici in 2009", a explicat Craciun.
Majoritatea analistilor din Romania se asteptau la o mentinere la 10% a dobanzii-cheie a BNR. "Miscarea BNR are un rol de semnal, in conditiile in care dobanzile in piata interbancara sunt de peste 11%, deci peste dobanda de politica monetara a Bancii Centrale. In primul rand, arata ca BNR e ingrijorata cu privire la presiunile inflationiste. Pe langa varful de inflatie care va fi atins in iulie, vor fi majorari ale pensiilor si salariului minim, care vor pune, de asemenea, presiune pe preturile de consum", a declarat Lucian Anghel.
"BNR admite ca a luat o decizie gresita pe 26 iunie, cand a majorat doar cu 0,25% dobanda-cheie, si nu cu 0,50%, cum se cerea. Intre timp, nu s-a intamplat nimic deosebit si totusi BNR a decis o noua majorare, care, probabil, poate fi explicata printr-o teama ca deficitul bugetar ar depasi 3% in acest an, ceea ce ar duce la o coborare a ratingului de tara. De altfel, poate pe 4 august BNR isi va majora prognoza de inflatie si ar putea-o revizui in sus si pe cea pe 2009. Sub presiunea deficitului bugetar, ma astept si la alte cresteri din partea BNR. Strainii vad o dobanda-cheie de 11% la finalul anului", a spus Chidesciuc.
