» Primul pas este capitalizarea bancilor-mama, conditionata de sustinerea ulterioara a filialelor din Europa de Est aflate in dificultate.
» Planul s-ar putea ridica la 150 miliarde euro, suma similara cu cea vehiculata de presa austriaca dupa vizita ministrului de Finante austriac, Pröll.
Temerea ca problemele economiilor din tarile regiunii central si est-europene ar putea provoca pierderi dramatice bancilor straine care fac afaceri in zona a pus pe jar pietele financiare. Ieri, trei institutii financiare internationale au dezvaluit ca lucreaza, in fine, la un plan de sustinere a bancilor din regiune, menit sa evite colapsul pietelor est-europene.
Doua institutii financiare europene, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Europeana pentru Investitii (BEI), lucreaza impreuna cu International Finance Corporation (IFC) – bratul investitional al Bancii Mondiale – la un program care ar putea avea in vedere intre cinci si zece state, respectiv Romania, Ucraina, Ungaria, Croatia, Serbia, tarile baltice si, eventual, Rusia. Liderul de proiect este BERD, institutie care a fost creata special pentru a ajuta economiile din fostele state socialiste.
Lars Christensen, analist al Danske Bank, spune ca regiunea est-europeana are nevoie de un plan de sustinere financiara, deoarece apare efectul de contaminare si toate tarile sunt vulnerabile, indiferent daca au sau nu probleme. "Daca se intampla ceva grav in economia unei tari, investitorii penalizeaza intreaga regiune", ne-a declarat Christensen.
"Credem ca problema este serioasa, dar controlabila. Avem cateva luni pentru a interveni, doar cateva saptamani in unele state, in conditiile in care exista tari precum Ucraina, aflate in pragul colapsului", a precizat directorul Departamentului de Cercetari al BERD, Jeromin Zettelmeyer.
Un prim pas consta in recapitalizarea institutiilor de credit mama, conditionata de sustinerea ulterioara a filialelor din Europa de Est aflate in dificultate, sub controlul bancilor centrale locale. Companiile-mama sunt, in principal, din Austria, Germania, Franta, Italia si Belgia. In plus, statele din Europa de Est, daca detin mijloacele necesare, vor trebui sa-si aduca propria contributie la sustinerea sistemelor bancare, a precizat Zettelmeyer. In ceea ce priveste bancile locale independente, acestea ar putea, cu ajutorul bancilor centrale, sa apeleze la institutiile financiare internationale. ficialul BERD a incurajat eforturile Austriei referitoare la initierea unei actiuni coordonate pentru a ajuta Europa de Est. El considera ca suma vehiculata de presa austriaca, de 150 miliarde euro, pentru sustinerea regiunii, este una conforma cu realitatea.
Miercuri, premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a avansat ideea infiintarii unui fond european de 100 miliarde euro pentru Europa de Est. Pana in prezent, Comisia Europeana (CE) si mai multi membri ai Uniunii Europene, in special Cehia, care detine presedintia UE, s-au aratat rezervati in raport cu initiativa Austriei. Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca o abordare globala dezavantajeaza bancile romanesti, in sensul ca acestea sunt bine capitalizate, iar peste 90% din liniile de finantare de la bancile-mama scadente in 2009, de circa 10 miliarde euro, vor fi reinnoite.
Prognoza
» PIB-ul regiunii scade cu 1,3%
Analistii Raiffeisen Zentralbank prognozeaza ca Produsul Intern Brut (PIB) al tarilor din Europa Centrala si de Est (ECE) se va comprima in acest an cu 1,3%, pe fondul crizei economice, iar o evolutie similara va avea si economia Austriei. Totusi, directorul general al Raiffeisen International, Herbert Stepic, considera ca regiunea va continua sa fie motorul de crestere al Europei si evidentiaza faptul ca este important ca acesta sa fie mentinut in functiune. Prezentarea permanent exagerata a riscului de regiune si neprezentarea perceptiei publice in legatura cu ECE sunt potentiale obstacole in atingerea acestor obiective, potrivit lui Stepic. Acest lucru a avut un impact asupra pretului actiunilor multor companii active in regiune, care au sistat astfel dezvoltarea fundamentala a afacerilor.
