Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a dat asigurări că băncile din România nu transferă capital către mamele din Vest. În acelaşi timp însă, cifrele arată că aceleaşi instituţii sunt extrem de reticente în a acorda credite mediului privat.
„Pot să vă spun cu mâna pe inimă că ceea ce a eliberat Banca Naţională din banii băncilor comerciale (Rezervele Minime Obligatorii – n.r.) nu s-a dus la băncile-mamă”, a spus la un seminar pe teme de specialitate Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Vestea ar putea fi una bună dacă s-ar corela şi cu o oarecare activitate în ceea ce priveşte finanţările acordate de bănci mediului privat. Nu este însă cazul, întrucât datele Băncii Naţionale arată scăderi lunare ale soldului creditelor acordate persoanelor fizice şi firmelor. Creşteri, pe de altă parte vedem în zona creditului guvernamental. Concluzia, până, la urmă, este că BNR a reuşit prin metode specifice să convingă băncile să ţină banii în ţară, însă acestea au preferat să împrumute statul în loc să finanţeze mediul privat. Efectul asupra economiei riscă să fie, astfel, zero dacă nu chiar negativ având în vedere că statul va trebui să returneze banii băncilor.
BNR, cu ochii pe bănci ca pe butelie
Consilierul guvernatorului Mugur Isărescu a precizat că BNR intervenea imediat în cazul în care constata o reducere sub norme a capitalurilor de bază din băncile comerciale. „De câte ori se subţia capitalul, Banca Naţională suna la banca-mamă a băncii respective şi îi spunea ca în două zile să vină cu capital, deci nu s-a dus capital de la banca românească cu capital străin din România la banca mamă. S-a întâmplat chiar invers. Au venit bani de la băncile mamă suplimentar”, a explicat Adrian Vasilescu. Pe de altă parte, acesta a spus că în ceea ce priveşte aşa-zisul „dosar al bancherilor”, în piaţa media au fost speculaţii şi a calificat informaţiile drept „năstrujnicii”. „Dosarul bancherilor a afectat 0,08 la sută din sistemul bancar din România şi nu 80 la sută, cum s-a scris. Este o năstruşnicie”, a subliniat Vasilescu. Acesta a explicat că nu se poate vorbi despre un rol al Băncii Naţionale în ceea ce priveşte supravegherea în acest caz.
„Direcţia de Supraveghere face supraveghere prudenţială şi nu are legătură cu dosarul bancherilor. S-a vorbit despre Fondul de Garantare a Depozitelor, care este în categoria instituţiilor financiare nebancare, iar IFN-urile sunt supravegheate prudenţial. DEX-ul nu spune ce înseamnă supraveghere prudenţială. Atunci facem apel la reglementările europene. În terminologia europeană, supraveghere prudenţială înseamnă supravegherea riscului. Deci BNR nu poate fi implicată în această problemă”, a explicat Adrian Vasilescu într-o expunere la seminarul EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, Banca Naţională şi Asociaţia Română a Băncilor, la Sinaia.
Semne de îngheţ economic: scad creditul şi numerarul în circulaţie
Creditul neguvernamental a scăzut cu 0,3 la sută (-0,6 la sută în termeni reali) în luna octombrie 2012 faţă de luna septembrie, până la nivelul de 230,106 miliarde lei, a anunţat, luni, Banca Naţională.
Creditul în lei s-a diminuat cu 0,3 la sută (-0,6 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută, exprimat în lei, s-a redus cu 0,3 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4 la sută). La 31 octombrie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 4,1 la sută (-0,8 la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2011, pe seama majorării cu 4,7 la sută a componentei în lei (-0,2 la sută în termeni reali) şi cu 3,8 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 1,1 la sută). Creditul guvernamental a înregistrat o scădere cu 0,8 la sută în octombrie, până la 77,751 miliarde lei.
La 31 octombrie 2012, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 22,9 la sută (17,0 la sută în termeni reali) faţă de 31 octombrie 2011. Numerarul în circulaţie totaliza 31,715 miliarde lei la 31 octombrie, în scădere cu 3,8 la sută faţă de septembrie şi în creştere cu 8,9 la sută în octombrie 2012 faţă de octombrie 2011. Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv totalizau 132,404 miliarde lei, creştere de 0,7 la sută în octombrie faţă de septembrie şi de 11,3 la sută la 31 octombrie 2012 faţă de 31 octombrie 2011.
Statul începe iar să „cureţe” piaţa
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat joi 250 milioane lei de la băncile comerciale, printr-o emisiune de obligaţiuni benchmark, cu scadenţa la cinci ani, plasată la licitaţie prin intermediul Băncii Naţionale a României. Titlurile de stat au scadenţa în iulie 2017, iar nivelul mediu al randamentului la care a fost adjudecată emisiunea este de 6,66%. Rata cuponului este de 5,9%. Valoarea totală a emisiunii a fost de 250 milioane lei, iar cererea totală din partea celor 12 bănci care au participat la licitaţie a fost de 855,82 milioane lei. La licitaţie au depus oferte de cumpărare de titluri de stat 12 bănci – Alpha Bank România, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Comercială Carpatica (BCC), Banca Comercială Română (BCR), Banca Transilvania, Bancpost, CEC Bank, Citibank România, ING, Raiffeisen Bank, RBS Bank România şi UniCredit Ţiriac Bank.
