Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, interval în care exporturile au crescut cu aproape 8%, iar importurile au pierdut 1,3%. Aparent, avem o economie mai echilibrată; de fapt, reducerea deficitului semnalează reducerea cererii din economie, în special pe segmentul firmelor.
Teoretic, creşterea exporturilor aduce simultan importuri de tehnologie, astfel încât reducerea deficitului comercial nu poate fi pusă exclusiv în sarcina exportatorilor, mai ales la amplitudinea la care se realizează în România. Avem simultan o reducere a cererii din economie care se reflectă în reducerea importurilor per ansamblu, în ciuda unei dinamici pozitive a importurilor de tehnologie. De unde vine preponderent această reducere? Există în acest moment mai multe sondaje ce arată o creştere a consumului populaţiei chiar dacă veniturile n-au urcat semnificativ (am depăşit, se pare, componenta psihologică a crizei).
INS le confirmă în estimările privind creşterea PIB-ului în primul semestru. Astfel, contribuţia consumului final a urcat cu 0,1% între prima şi a doua citire, ca urmare a creşterii volumului cheltuielilor gospodăriilor populaţiei şi administraţiilor publice. Iar dacă nu consumul populaţiei şi administraţiei a pus umărul la reducerea cererii, “vinovaţii” ar trebui căutaţi pe segmentul cererii asigurat de companii. Pe fondul problemelor cu accesarea creditelor noi, a costurilor mari aferente celor vechi şi reducerea investiţiilor publice, companiile au adoptat atitudini mai prudente, reducând investiţiile şi volumul de activitate. Dacă se va menţine însă tendinţa de comprimare a deficitului comercial, angajatorii pot replica prin ajustări la nivelul politicilor salariale.
// <![CDATA[
www_server_root = 'http://worker.contentchannel.ro/player';
if(typeof flowplayer == 'undefined') {
document.write('’);
document.write(”);
}
var domain = document.domain;
var domain_split = domain.split(‘.’);
var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];
document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_min/71adcd9dde5c4692dd0e6810b122684f/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
// ]]>
Cifrele
Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 16,4 miliarde lei (3,7 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 7,9%, în euro, iar importurile s-au redus, potrivit datelor anunţate joi de INS.
Exporturile FOB (fară taxe) au totalizat 141,02 miliarde lei (32 miliarde euro), iar importurile CIF (taxe incluse)-157,5 miliarde lei (35,7 miliarde euro). Comparativ cu ianuarie-august 2012, exporturile au crescut cu 7,5% la valori exprimate în lei (7,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 1,3% în lei (0,8% în euro).
Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 16,4 miliarde lei (3,74 miliarde euro), mai mic cu 11,8 miliarde lei (2,6 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele opt luni ale anului trecut.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost de 98,7 miliarde lei (22,4 miliarde euro) la expedieri şi de 119,9 miliarde lei (27,2 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70% din total exporturi şi 76% din importuri. „Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,3% la export şi respectiv 30,3% la import)”, arată INS.
Ieftinirea pâinii a dus la deflaţie
Preţurile de consum au scăzut cu 0,6% în septembrie faţă de luna anterioară, influenţate de ieftinirea pâinii, după reducerea TVA, astfel că rata anuală a ajuns la 1,88%. Preţurile alimentelor au scăzut cu 1,8%, cele ale mărfurilor nealimentare au rămas relativ stabile, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,4%. În cazul pâinii, preţurile au scăzut faţă de august cu 11,5% (TVA la pâine a scăzut, la 1 septembrie, de la 24% la 9%). Cum pâinea are o pondere de 6,73% în coşul inflaţiei, scăderea preţului pâinii cu 11,5% a dat inflaţia în jos cu 0,77% (ceea ce înseamnă că fără această contribuţie am fi avut de fapt o creştere a inflaţiei în august; preţul serviciilor a urcat de altfel cu 0,4%).
