Acordul cu FMI se dovedeşte a conţine prevederi dure pentru Guvern şi populaţie. Aceasta în pofida garanţiilor date recent la Bucureşti de către şefa FMI, Christine Lagarde, conform căreia viitorul acord cu FMI va fi unul mai relaxat, orientat pe creşterea economică. Un draft al scrisorii de intenţie realizată de Guvern la finele lunii iulie purtând menţiunea ”strict confidenţial”, obţinut de Hotnews.ro arată contrariul. Nu există nicio măsură concretă de încurajare şi stimulare a economiei, ci doar o continuare a drumului lung al austerităţii iniţiat de precedentele acorduri.
Serviciile spitaliceşti ”raţionalizate”
Guvernul promite FMI o ”reformă cuprinzătoare a sistemului sanitar” . Până acum toate aceste reforme nu au semnificat nimic altceva decât o degradare continuă a acestor servicii, fie că vorbim de aducerea medicamentelor de acasă de către bolnavi sau de plata de către aceştia din buzunarul propriu a unor servicii medicale ce ar trebuie să fie gratuite. Revenind, Guvernul promite ”raţionalizarea serviciilor spitaliceşti” prin o renunţare la ”capacitatea redundantă a serviciilor prestate in spital”. Cu alte cuvinte, în loc de internare pacienţii vor fi trataţi ambulatoriu, adică acasă. Până la finele lunii septembrie, Guvernul va realiza un pachet de servicii medicale de bază, ”în interiorul actualei anvelope de cheltuieli”. Va vedea întâi ce bani are şi apoi, în funcţie de aceasta, va stabi şi ce servicii îşi permite să le ofere în continuare gratuit. Pe cât statul este mai mult exploatat de comercianţii de medicamente scumpe, pe atât se ambiţionează să limiteze lista medicamentelor subvenţionate. Până la finele lunii decembrie va fi publicată o ”listă revizuită de medicamente compensate” bazată pe aşa -zise ”evaluări ale tehnologiilor în sănătate”.
De la începutul lui 2014 va intra în acţiune taxa obligatorie pe veniturile obţinute din chirii, iar baza de impozitare a veniturilor din diferite surse (PFA, drepturi de autor, activităţi de natură salarială) va fi unificată. Totodată, vor fi atrase fonduri pentru sănătate de la populaţie prin introducerea unei asigurări de sănătate suplimentare facultativă şi a asigurărilor medicale private.
Contribuţia la pensii devine obligatorie
Dacă în prezent se plătesc cote întregi de contribuţii la asigurările sociale doar în cazul angajaţilor cu contract de muncă, în viitor acest nivel va fi aplicat şi celorlalţi deţinători de venituri. Guvernul are în vedere reducerea diferenţelor care există în „baza de pensii pentru diferitele activităţi derulate (activitate de natura salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor etc)”. Toate modificările vor trebui aprobate de FMI şi Comisia Europeană. Executivul se angajează să se consulte cu echipele FMI şi CE înainte de a face „orice fel de modificări sistemului fiscal”. Înainte de finalizarea bugetului pe anul 2014 va fi revizuită baza de impunere pentru taxele pe proprietate, care „va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu de statutul juridic al proprietarului”.
Paradoxal: Redevenţe cresc, doar dacă vor şi plătitorii acestora
Dacă românii nu prea vor avea de ales în privinţa taxelor şi impozitelor, firmele care exploatează resurse minereale plătind statului redevenţe la nivel infim în prezent – vor avea un cuvânt de spus în privinţa nivelului acoesora. Guvernul afirmă că doreşte să elaboreze un nou regim de taxare şi de redevenţe pentru petrol şi gaze care să intre în vigoare din 2015 până în 2024, „dacă toate părţile implicate vor fi de acord”.
Concesiunile de autostrăzi, îngreunate
Visele ministrului Infrastructurii, Dan Şova, de a împânzi România cu autostrăzi în concesiune primesc şi ele o lovitură. Scrisoarea limitează drastic posibilitatea Guvernului de a acorda garanţii concesionarilor sau partenerilor privaţi în proiectele PPP în condiţiile în care astfel de garanţii sunt obligatorii pentru obţinerea finanţării bancare. Accesarea garanţiilor şi contractarea PPP sau concesiunilor va avea loc doar în urma unei proceduri complicate , supervizate îndeaproape de Banca Mondială. Procedura avizului e alambicată, birocratică şi conţine elemente la care se poate apela imediat pentru frânarea entuziaştilor. Astfel, mai întâi, Banca Mondială va evalua capacitatea Finanţelor de a ajuta ministerele ordonatoare să identifice şi evaluze consecinţele fiscale ale proiectelor, Finanţele trebuie să fie în stare să evalueze angajamentele fiscale rezultate şi să elaboreze ghiduri de luare a deciziilor. De abia apoi pot începe concesiunile. Acum trei ani Banca Mondială recomanda României să implementeze mai intâi un proiect pilot, ieftin şi simplu de autostradă pe Valea Prahovei. De aceea este puţin probabil că instituţia mondială va privi cu ochi buni concesionarea concomitentă a cel puţin trei autostrăzi, fiecare costând peste un miliardde euro, de către Guvern. Scrisoarea mai conţine angajamentul statului de a scumpi biletele de tren din septembrie, de a închide alţi kilometri de cale ferată sau de a introduce în insolvenţă părţi din CFR Călători sau CFR SA.
