1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăRomânia va avea printre cele mai mari preţuri la combustibili din Europa

România va avea printre cele mai mari preţuri la combustibili din Europa

Guvernul anunţa luni, triumfător, majorări de pensii, salarii şi reducerea CAS, dar şi taxe piperate pentru proprietăţile speciale ale companiilor, o nouă filosofie privind accizele, redevenţe majorate şi noul plan anual la privatizări. Marţi, FMI i-a retezat însă speranţele privind contribuţiile sociale. Taxarea proprietăţilor se poate întoarce în factura consumatorilor, iar majorarea accizelor la combustibil echivalează fie cu o creştere cu 1% a cotei unice, fie a TVA.

Cele mai mari speranţe ale angajaţilor se legau de reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS. Era o măsură ce urma să influenţeze în bine veniturile tuturor, în timp (chiar dacă s-ar fi tăiat doar din contribuţiile angajatorului), şi să încurajeze crearea de noi locuri de muncă. “Va exista în Memorandumul de înţelegere cu FMI un angajament foarte clar de scădere semnificativă a CAS – şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5% – din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru”, spunea luni premierul. Iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, calculase deja nota de plată: 2 miliarde lei urmau să vină din alte surse pentru a umple golul. Marţi, FMI înţelesese însă altceva. “Veniturile au fost mai slabe în 2013, iar la anul avem cheltuieli suplimentare pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să prioritizezi. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme”, a concluzionat şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter. “Să uităm de CAS scăzut. Banii care se vor strânge suplimentar merg în salarii şi pensii, nu mai rămâne nimic pentru alte iniţiative”, spune analistul Ilie Şerbănescu.

Fără contribuţia unui CAS mai mic, doar angajaţii de la stat, cei din privat cu salarii mici şi pensionarii mai pot spera la o creştere a veniturilor în 2014. Guvernul a promis creşterea salariului minim brut de la 800 la 850 lei din ianuarie şi de la 850 la 900 lei din 1 iulie. Se ia în calcul şi majorarea anvelopei salariale pentru bugetari cu 3%, surplusul urmând să fie direcţionat însă spre salariile rezidenţilor, profesorilor debutanţi şi altor categorii de bugetari cu lefuri mici. Pensiile cresc însă toate cu 3,7%, fiind indexate cu inflaţia. “Este un mod de a-i proteja pe cei «mici» când preconizezi majorări de taxe care îi vor afecta pe toţi” spune analistul Dragoş Cabat.

Taxe speciale pentru construcţii speciale. Cine decontează în final?

Găselniţa de ultim moment a autorităţilor – o taxă pe construcţiile ce scăpau până acum de impozitare – va aduce mai mulţi bani la buget, cu aparenţa că în acest fel sunt loviţi distribuitorii şi furnizorii din energie, dar în final tot populaţia va achita mare parte din factură. Despre ce fel de construcţii speciale e vorba? Reţele aeriene de distribuţie şi transport al energiei electrice, reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, reţele pentru transportul apei, gazelor şi ţiţeiului, centrale hidroelectrice, termo şi nuclearelectrice, sonde de ţiţei şi gaze, baraje, diguri etc. Primul impuls este să ne bucurăm de necazul distribuitorilor (Distrigaz, Enel, E.ON etc.). Uitaţi-vă pe o factură la gaze şi veţi descoperi că preţul distribu­ţiei are o pondere de aproximativ 50%. Iar majoritatea distribuitorilor sunt privaţi. Din păcate, nimeni nu garantează că aceştia nu vor cere şi primi de la ANRE o majorare a tarifelor, având în vedere că au marje de profit reglementate, iar creşterea costurilor prin această taxare specială le va reduce. Cu alte cuvinte, nu vă bucuraţi prea tare, s-ar putea să regăsim repede în facturi taxele Guvernului (mai ales acolo unde ANRE nu dictează regulile – vezi ce s-a întâmplat în Bucureşti cu tarifele la apă şi canal de când operează Apa Nova). În plus, nu toate aceste taxe merg automat în venituri pentru stat. La companiile unde acesta este acţionar majoritar (în special transportatorii: Transgaz, Transelectrica, Conpet), diminuarea profiturilor prin taxare suplimentară duce la micşorarea automată a dividendelor plătite, deci ce statul ia cu două mâini va da înapoi cu una în aceste cazuri. Reprezen­tanţii statului au estimări generoase în această direcţie: 480-500 milioane lei, în varianta…pesimistă, după cum s-a exprimat ieri ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

“Eu cred că taxa era necesară. Nu ştiu dacă sunteţi la curent, dar dacă cineva îşi trage o reţea electrică, aceasta devine proprietatea distribuitorului fără să plătească nimic pentru ea. Nu se ştie ai cui sunt stâlpii de pe străzi, ce regim are terenul de sub ei etc. Este adevărat, statul reduce în acest mod şi profitul unor companii unde este majoritar, dar grosul taxelor se aplică distribuitorilor şi furnizorilor privaţi de electricitate şi gaze, cei care au marje grase de profit. Ei vor câştiga şi din liberalizarea preţurilor, să nu-i plângem”, subliniază Ilie Şerbănescu.

“Sunt 100% şanse să vedem o migrare a acestor taxe direct în facturi. Când majoritatea companiilor au poziţii de monopol, la ce să te aştepţi, să îşi reducă profitul?”, se întreabă retoric Dragoş Cabat.

Urcăm în topul carburanţilor. Legătura dintre accize, TVA şi cota unică

Majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, la care se va aplica şi TVA, va face ca preţul motorinei din România să îl depăşească pe cel din mai multe ţări ale UE. Cel al benzinei va continua să rămână inferior mediei europene ca urmare a faptului că în majoritatea ţărilor UE benzina este mult mai scumpă decât motorina, consecinţă a unei accizări mai puternice în cazul primului carburant. Din ianuarie vom avea deci o accizare suplimentară a carburanţilor cu 7 eurocenţi pe litru, fie pentru benzină, fie pentru motorină, precum şi indexarea accizelor în funcţie de rata inflaţiei (e mai greu să ai deflaţie în România, mai ales după măsurile preconizate pentru 2014, decât o depreciere a euro faţă de leu).

Citeşte şi: De la 1 ianuarie, preţul motorinei îl va depăşi pe cel din Austria, Franţa, Spania şi Belgia

Cei 7 eurocenţi, cât reprezintă preţul majorat al accizei, vor fi în final 8,68 eurocenţi, valoare ce va fi rotunjită probabil la 9 eurocenţi (creşterea de preţuri pentru combustibili începând de anul viitor va fi de 5-7%). Calculele noastre, bazate pe statistica Comisiei Europene privind preţurile la carburanţi la jumătatea lunii trecute, arată că litrul de motorină va avea toate şansele să ajungă la 1,39-1,4 euro, de la nivelul actual de 1,31 euro, în timp ce litrul de benzină ar putea costa 1,31-1,32 euro, faţă de un nivel actual de 1,23 euro. Litrul de motorină va ajunge astfel mai scump decât în Austria (1,36 euro), Franţa (1,33 euro), Belgia (1,39 euro), Spania (1,36 euro), Portugalia (1,37 euro), Slovacia (1,39 euro), ţările baltice (între 1,27 euro şi 1,34 euro), Bulgaria şi Polonia (1,32 euro), Croaţia (1,3 euro), Slovenia şi Grecia (1,38 euro). Preţul litrului de benzină l-ar putea depăşi pe cel din Bulgaria şi Polonia (1,31 euro), Estonia (1,27 euro) şi Letonia (1,31 euro). Banii astfel colectaţi vor fi vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră, a anunţat luni premierul Victor Ponta.

Ce legătură există între accize, TVA şi cota unică? O corelaţie interesantă o face profesorul de economie Bogdan Glăvan, pe blogul său. “Un calcul contabil simplu arată că litrul de combustibil se va scumpi cu 0,07 x 1,24 = 0,086 euro. Să rotunjim în jos această cifră – pentru a ţine cont de scăderea cererii – şi să o înmulţim cu cele 5 miliarde litri vânduţi la benzinării într-un an. Obţinem o creştere a fiscalităţii cu 400 milioane euro, adică 1,8 miliarde lei. Iată cum ar fi putut fi obţinută o creştere cu 1,8 miliarde lei a încasărilor la buget prin prisma creşterii alternative a principalelor impozite, pornind de la nivelul estimat al încăsărilor în 2013 – 23 miliarde lei impozit pe venit, 11, 7 miliarde lei impozit pe profit şi 53 miliarde lei din TVA. Pe scurt, noua acciză la carburant echivalează cu creşterea cotei unice pe venit de la 16% la puţin peste 17%. Alternativ, Guvernul ar fi putut creşte impozitul pe profitul companiilor de la 16% la 18,5% sau TVA de la 24% la aproape 25%”.

Planul anual la privatizări, redevenţe şi investiţii publice

Cum anul 2013 se încheie prost din perspectiva diferenţei dintre veniturile bugetare prognozate şi cele realizate efectiv, Guvernul ia în calcul majorarea redevenţelor cu 25% pentru resursele minerale (mai puţin petrol şi gaze, bătute în cuie legal până la finalul lui 2014) şi continuarea procesului de privatizare a companiilor strategice. CFR Marfă va fi repusă în galantare în 2015, dar pachetul majoritar de la Electrica se va vinde anul viitor. Listarea unui pachet minoritar de la Hidroelectrica se va produce în prima parte a anului (majorat de la 10% la 15% după succesul obţinut în cazul Romgaz), iar bursa mai aşteaptă şi CE Oltenia (mai greu de vândut din cauza preţului mare al energiei din cărbuni). Potrivit negocierilor cu FMI, se ia în calcul o creştere economică pentru 2014 de 2,2% şi un deficit “în oglindă”, tot 2,2% din PIB. Investiţiile vor fi de 6% din PIB, spor necesar creşterii cofinanţărilor de proiecte din bani europeni, şi va exista o alocare de 2 miliarde lei pentru continuarea investiţiilor în infrastructură pe plan local.Să vedem dacă nu vor fi ciuntite din nou la prima rectificare bugetară.

Agitaţie în PNL, după acordul cu FMI

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, înainte de şedinţa conducerii PNL, că FMI greşeşte atunci când spune că reducerea CAS nu este bugetată pe 2014. “Delegaţia FMI se înşală şi greşeşte: CAS putea fi scăzut chiar de la 1 ianuarie cu 3%, dar am preferat să o facem de la 1 iulie cu 5%”, a spus Antonescu. În şedinţa conducerii PNL, după ce Daniel Chiţoiu le-a prezentat colegilor săi de partid cum au decurs negocierile cu FMI, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că miniştrii PNL au eşuat în a promova măsuri de dreapta în Guvern şi că ar trebui să insiste mai mult în acest sens şi să fie mai vizibili. (R.G.)

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă