Firme din Bulgaria „achiziţionează” de pe piaţa românească produse alimentare. Ulterior, doar în acte, se certifică livrarea acestor produse în Bulgaria pentru a se beneficia de scutirea de TVA aplicată livrărilor intracomunitare.
Marfa nefiscalizată şi încasarea de TVA pentru transporturi fictive sunt cele două metode de evaziune fiscală practicată de unii comercianţi de cereale, prin filiera bulgară.
Evaziunea fiscală în domeniul morăritului şi panificaţie se ridică la cel puţin 60%, una dintre cele mai mari din economia românească şi este în creştere. Chiar preşedintele Traian Băsescu a declarat, după prezentarea raportului de activitate SRI pe anul 2010, că a solicitat acestei instituţii să se ocupe de evaziunea fiscală la alimente.
15 firme monitorizate de Garda Financiară
Preşedintele a precizat că se efectuează „exporturi fictive”, în mod deosebit cu materie primă agricolă – grâu, porumb.
Acest „nou mecanism” prin care se fură bani de la buget şi care este şi în atenţia Auto¬riăţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost descoperit în cursul anului 2010. Astfel, marfa care ar urma să fie livrată în Bulgaria se facturează de către firmă care, de obicei are şi birouri în Bulgaria. Apoi, fără ca marfa să fie transportată în Bulgaria (sau se transportă can¬ti¬tăţi mult mai mici), se ia dovada, prin ştampilarea documentelor, că mărfurile au ajuns la destinaţie. După aceste etape, firma care a efectuat livrarea cere restituirea TVA de la Guvern. Practic, marfa nu s-a mişcat din România, în schimb se încasează contravaloarea TVA. În realitate produsele pentru care nu s-a plătit TVA sunt revândute pe piaţa românească la preţuri mai mici.
Oficialii Gărzii Financiare afirmă că, după ce acest mecansim a fost descoperit, au contactat omologii din Bulgaria.
„Până în prezent s-au solicitat omologilor bulgari informaţii despre 15 operatori economici identificaţi, procedurile fiind în derulare. Până la primirea informaţiilor solicitate s-a realizat monitorizarea transporturilor aferente livrărilor intracomunitare despre care existau informaţii, procedându-se chiar şi la însotirea acestor transporturi până la graniţa bulgară, pentru a se verifica respectarea detinaţiei declarată în formulare”, ne-au precizat reprezentanţii Gărzii Financiare.
Fraude la graniţele UE
Alte mecanisme asemănătoare de fraudare au fost identificate în zonele aflate la frontiera cu Ungaria. În zona Moldovei sau în alte zone aflate la frontiera cu state non-membre ale UE nu au fost identificate acest fenomen.
Despre controalele efectuate de autorităţile competente, reprezentanţii asociaţiilor profesionale din morărit şi panificaţie afirmă că acestea nu vor avea efect atât timp cât, la nivelul localităţilor, factorul politic influenţează aproape orice decizie.
Preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – Rompan susţine că, în general, se evită efectuarea de controale la cei care fac evaziune şi contrabandă cu cereale, făină etc.
„Este de notorietate, controalele se fac la cei care respectă legea, iar ceilalţi sunt ţinuţi în braţe de persoanaje influente din zona politicului”, ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele Rompan.
Cât despre creşterea evaziunii, preşedintele Rompan menţionează că doar în lunile care au trecut de la majorarea TVA la 24% evaziunea a crescut cu aproape 10%.
„Evaziunea e înfloritoare. Datele statistice indică o scădere a producţiei de pâine cu 15%, în ultimele luni. De fapt, a crescut de necontrolat evaziunea. Tot grâul care se vinde nefiscalizat şi care provine preponderent din comerţul intracomunitar falimentează producătorii locali şi creşte piaţa neagră”, ne-a declarat Aurel Popescu.
Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, spune însă că evaziunea fiscală rezultată din încasarea ilegală a TVA nu provine doar din comerţul intracomunitar. Astfel, există comercianţi care înfiinţează firme, cumpără grâu de la producători, fără TVA, îl revinde cu adaos şi TVA, după care închid firmele şi dispar fără a mai plati TVA la stat.
Etape de fraudare
Produsele alimentare care urmează să fie livrate se facturează în România. Transportul nu se efectuează, dar se ia dovada din Bulgaria că marfa a fost livrată. Se solicită restituirea de TVA, deoarece livrările intracomunitare sunt scutite de o astfel de taxă. Marfa nelivrată în Bulgaria, dar pe care s-a încasat ilegal TVA, se vinde pe piaţa românească.
