Parlamentul şi Comisia Europeană vor un mecanism de interzicere a tranzacţiilor de tipul „short-selling” (vânzare în lipsă a unor titluri) cu obligaţiuni de stat, de la începutul anului 2011, dar se confruntă cu opoziţia Marii Britanii, îngrijorată că astfel ar creşte costul împrumuturilor, informează Mediafax.
Oficiali ai Executivului comunitar, care face eforturi să ţină sub control costurile de finanţare ale unor ţări precum Irlanda şi Portugalia, consideră că dreptul de interzicere a acestor operaţiuni ar împiedica speculatorii să agraveze astfel de probleme.
Comisarul pentru piaţa internă, Michel Barnier, va aborda această problemă la o întâlnire cu miniştrii Economiei şi Finanţelor, de la începutul lunii decembrie, a declarat un oficial din UE.
„Dacă ai creat un mecanism, poţi interveni mai bine. Suntem convinşi că este justificat să avem această posibilitate”, a spus oficialul.
Barnier cere ţărilor membre să ţină pasul cu Parlamentul European, care are prerogative egale de a transforma în lege interdicţia, şi vrea finalizarea versiunii proprii a proiectului în februarie.
Atât Barnier cât şi PE vor să confere noii agenţii europene de reglementare a pieţelor dreptul legal de a opri tranzacţiile „short-selling” în situaţii de urgenţă.
Autoritatea Europeană pentru Burse şi Pieţe Financiare, a cărei activitate va începe în ianuarie, are dreptul să blocheze tranzacţiile short-selling cu asigurări ale datoriilor (CDS-uri).
Subiectul interzicerii tranzacţiilor „short-selling” a provocat divergenţe între Marea Britanie şi ţări precum Germania şi Franţa, care vor restricţii pentru traderi.
Britanicii sunt îngrijoraţi că planurile pot agita pieţele la fel ca propunerea Germaniei ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni să suporte o parte din costul insolvenţei unei ţări.
Premierul irlandez susţine că impactul propunerii germane a obligat Irlanda să ceară sprijinul UE şi FMI.
Syed Kamell, reprezentant al Partidului Conservator britanic în PE, este îngrijorat că orice interdicţie ar putea duce la creşterea preţului serviciului datoriilor.
„Ce semnal vom trimite dacă interzicem dintr-o dată tranzacţiile short-selling cu CDS-uri? Există îngrijorarea că o consecinţă neintenţionată ar fi scumpirea datoriilor”, a spus Kamell.
O altă sursă europeană implicată în negocieri a confirmat divergenţele.
„Marea Britanie, ţările scandinave şi est-europenii se opun oricărei măsuri privind datoriile suverane”, a spus sursa, adăugând că, de cealaltă parte, Franţa, Germania şi Portugalia susţin o abordare mai strictă.
Multe dintre ţările care sunt împotrivă cred că interzicerea sau restricţionarea oricăror activităţi cu aceste produse reprezintă o problemă de suveranitate naţională.
Dacă Marea Britanie refuză să susţină interdicţia, va fi dificil ca statele europene să aprobe prevederea.
Londra este capitala financiară a Europei, unde au loc majoritatea tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat.