La aproape patru ani de când UE a pus la dispoziţia României 19,7 miliarde euro pe diferite programe operaţionale, am reuşit să atragem, în medie, mai puţin de 12%. În plus, în unele cazuri am folosit banii fără viziune, ghidaţi doar de principiul „să cheltuim cât mai mult”.
Radiografia modului în care au fost cheltuiţi banii europeni dintre 2007 încoace a fost făcută de Institutul pentru Politici Publice şi a vizat trei din cele şapte Programe Operaţionale: Regional (POR), Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) şi Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA).
Bază de agrement cu terenuri de golf, pe raza unei comune
În privinţa Programului Operaţional Regional, care urmăreşte reducerea diferenţelor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile ţării, România a reuşit să absoarbă efectiv doar 7,37% din suma pusă la dispoziţie pentru perioada 2007-2013. Totuşi, cele 1.387 de proiecte aprobate până la 31 mai 2011 vizează 60,7% din cele 3,726 miliarde euro prevăzute în total.
În ceea ce priveşte repartizarea fondurilor europene pe regiuni de dezvoltare, cei mai mulţi bani s-au îndreptat spre Regiunea Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), cea mai săracă din România şi din UE. La nivel de judeţ, fruntaşe la proiecte finanţate din bani europeni, pe POR, sunt autorităţile locale şi judeţene din Dâmboviţa (436,95 milioane lei), Mehedinţi (345,86 milioane lei), Hunedoara (333,01 milioane lei) şi Iaşi (321,90 milioane lei), în timp ce la coada clasamentului se situează Ialomiţa (52,68 milioane lei), Covasna (67,54 milioane lei) şi Braşov (84,14 milioane lei)
Administraţiile locale s-au orientat, însă, în special spre reabilitarea de drumuri şi mai puţin spre reabilitarea ori echiparea unor spitale.
Apoi, în privinţa turismului, un alt domeniu finanţat prin POR, se remarcă un apetit deosebit pentru deschiderea de pensiuni, „indiferent de locaţia acestora sau de potenţialul de a contribui în mod real la creşterea economică a zonei”. Nu în ultimul rând, în România au apărut baze de agrement cu terenuri de golf pe raza unor comune. Este şi cazul Bellavista Golf Villas & Resort din comuna Fântânele, judeţul Arad, proiect în valoare de 10,38 milioane euro. O altă viitoare mare atracţie turistică va fi, potrivit datelor centralizate de IPP, şi oraşul Târgovişte, unde se construieşte un mare complex turistic de nataţie, în valoare de 7,78 milioane euro.
Au luat bani europeni pentru a-şi îndeplini atribuţiile
Situaţii interesante se găsesc şi în cazul Programului Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative, unde România are alocat 208 milioane euro, pentru perioada 2007-2013, şi a absorbit efectiv (adică, plăţi deja efectuate de beneficiari şi rambursate de UE) doar 12%. De pildă, Ministerul Administraţiei şi Internelor a accesat 3,5 milioane lei pentru un proiect intitulat „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”. Apoi, atât CJ Bacău, cât şi Primăria Bacău au depus proiecte pentru acelaşi obiectiv: creşterea capacităţii administrative în furnizarea de servicii publice de calitate.
Institutul pentru Politici Publice atrage atenţia şi asupra unei alte „mode”: proiecte ce au ca obiectiv informatizarea administraţiei. Este vorba, în fapt, de achiziţionarea de produse software la preţuri deosebit de piperate (milioane de euro, în unele cazuri).
Nu în ultimul rând, merită menţionat că judeţele Neamţ şi Sălaj nu au accesat nici un ban din PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Afaceri profitabile pentru firmele de consultanţă
În România, conceptul de dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a competitivităţii, presupus de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane, înseamnă mai degrabă, din datele strânse de IPP, formarea pe bandă rulantă în diferite domenii, care sunt sau nu cerute de piaţa muncii. Afacerea s-a dovedit deosebit de profitabilă pentru firmele de consultanţă/training, unele dintre ele reuşind să atragă peste 27 milioane de euro, calificând în meseriile de tehnician metrolog, tehnician prelucrări mecanice, sculer matriţer, mecanic reparaţii sau găuritor filetator.
Pentru acest program, suma totală alocată este de 3,476 miliarde euro. S-au aprobat proiecte pentru 80% din sumă, dar s-au absorbit efectiv doar 19,10% din bani. Pe acest program, autorităţile publice din nu mai puţin de 23 de judeţe au atras 0 lei: Arad, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sibiu, Sălaj, Suceava, Tulcea şi Vrancea. Unele dintre aceste judeţe se găsesc însă pe lista cu cele mai mari rate ale şomajului, astfel că programele de formare profesională ar fi fost cu adevărat necesare.
Cele mai mari proiecte pe POR
Axa 1: Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică a Municipiului Iaşi – 14,1 milioane euro – Primăria Municipiului Iaşi
Axa 2: Reabilitare DJ 606 – 22,92 milioane euro – CJ Mehedinţi
Axa 3: Reabilitarea Spitalului judeţean de urgenţă Alexandria – 13,74 milioane euro – CJ Teleorman
Cele mai mari proiecte pe PODCA
Axa 1: Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului – 3,74 milioane euro – Ministerul Muncii
Axa 2: Simplificarea şi automatizarea schimbului de date între CNPAS şi alte instituţii publice – 3,78 milioane euro – Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale
Axa 3: Sprijinirea eficienţei managementului general şi a implementării PODCA – 1,1 milioane euro – Ministerul Administraţiei şi Internelor
Cele mai mari proiecte pe POSDRU
Axa 1: Sistem integrat de programe de masterat în domeniul ingineriei de sunet, imagine şi al aplicaţiilor multimedia – 20,32 milioane lei – Universitatea Politehnica Bucureşti
Axa 2: Practica studenţilor economişti. Parteneriat interregional pe piaţa muncii între universităţi şi mediul de afaceri – 19,83 milioane lei – Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Economice
Axa 3: Utilizarea TIC pentru servicii de calitate în domeniul financiar contabil – 19,38 milioane lei – Academia de Studii Economice
Axa 4: Cardul profesional european – soluţie europeană în căutarea unui loc de muncă – 15,71 milioane lei – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
