Piaţa Parteneriatelor Public-Privat (PPP) a fost anul trecut în scădere faţă de 2011, cu 35% ca valoare şi cu 21% ca număr, arată date ale Centrului European de Extertiză în PPP, menţionate ieri de avocaţii de la Grigorescu Ştefănică, în cadrul unei mese rotunde dedicate acestor parteneriate.
Potrivit lor, valoarea proiectelor, fiecare de peste 10 milioane de euro, s-a cifrat la 11,7 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind semnate în Anglia şi Franţa, în domenii precum transporturi, educaţie, siguranţă publică etc.
Maximul pieţei acestor proiecte a fost atins în 2007 când valoarea lor a fost de aproape 30 de miliarde de euro.
Raportat la acest cifre, ambiţiile Guvernului României par nerealiste, fără o legislaţie adecvată în domeniu şi fără a fi pus până acum în practică vreun astfel de proiect la nivel naţional.
”Autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan sunt doar câteva dintre proiectele incluse pe o listă de priorităţi pentru care guvernul va căuta finanţare în parteneriat public-privat (….)Am vorbit cu domnul Şova (ministrul pentru proiectele de infrastructură-n.r) şi i-am spus: până la sfârşitul lunii februarie vii cu cele 10 proiecte prioritare. Le avem pe listă. Este lista mea”, a precizat la începutul anului Victor Ponta. Calculele ziarului România Liberă arată că valoarea acestora atinge 16 miliarde de euro, cu mult peste valoarea tuturor proiectelor a căror închidere financiară a avut loc anul trecut în Europa.
Ce lipseşte?
Potrivit avocaţilor de la Grigorescu Ştefănică, sub prevederile actualei legi a PPP, anume 178/2010, nu se poate încheia niciun contract deoarece aceasta are mai multe puncte slabe. Legea permite entităţii de stat să intre în parteneriat doar cu aport în natură, compania de proiect poate fi doar societate pe acţiuni ( lucru imposibil de pus în practică în domenii precum educaţia), partenerul privat nu poate înfiinţa singur compania de proiect. ”Nu permite în mod expres acordarea de către partenerul public a unor plăţi de disponibilitate, ceea ce reduce posibilitatea obţinerii de finanţare de la bănci, conţine restricţii privind cesiunea/preluarea contractului de PPP şi nu clarifică drepturile finanţatorilor în caz de reziliere a contractului de PPP sau de alte dificultăţi”, explică avocaţii.
Noua lege, mai flexibilă
Ministerul lui Dan Şova are în lucru proiectul unei noi legi a PPP. Avocaţii menţionaţi apreciază că draftul este ”foarte flexibil faţă de legea anteriară”. Cu toate acestea avocaţii pledează pentru o legislaţie permisivă, care să permită derularea de proiecte diverse, având în vedere că fiecare proiect are propriile lui caracteristici şi nu poate fi replicat în mod identic (spre exemplu o autostradă nu e identică cu o centrală hidro). Reglementarea trebuie să permită dezvoltarea de proiecte finanţabile de către bănci, iar finanţatorii privaţi trebuie să primească ”garanţii solide şi credibile” privind posibilitatea recuperării investiţiei. Legea trebuie să încludă posibilitatea ca partenerul public să poată garanta în anumite condiţii achitarea unor plăţi de disponibilitate, cu respectarea regulilor Eurostat de determinare a deficitului bugetar, iar sursele de finanţare privată să poată fi combinate cu surse din fondurile europene.
