„Strategia energetică naţională 2011-2035, care cuprindea doar partea de electricitate, va fi completată cu domeniile de ţiţei şi gaze, iar spre finele lunii octombrie sper să publicăm documentul complet şi să începem dezbaterea publică”, a declarat joi Alexandru Săndulescu, director general în Ministerul Economiei, comerţului şi Mediului de Afaceri, care a participat la CEE Energy Forum 2011.
Evenimentul a reunit oficiali din energie, reprezentanţi ai mediului de business din domeniu şi a fost organizat de Medien Conferences, divizia de evenimente business a grupului Medien Holding, care editează şi cotidianul România Liberă.
Actualizări şi completări
Documentul a fost publicat de către Ministerul Economiei încă din luna iunie, iar principalele prevederi vizează că producţia de energie electrică va fi asigurată peste 20-25 de ani în principal de centrale nuclearelectrice şi eoliene. De asemenea, documentul relevă că România va fi dependentă de importurile de energie, iar creşterea cererii va fi posibilă prin utilizarea surselor regenerabile şi prin importuri de gaze, ţiţei, cărbune şi combustibil nuclear.
Până în 2035 capacităţile eoliene vor ajunge la 5.000 MW, iar cele fotovoltaice şi de biomasă vor cumula peste 1.000 MW se arata in proiectul strategiei energetice pentru 2011-2035.
Simultan cu completarea documentului privind strategia energetică pentru 2011-2035 se va face şi o actualizare a strategiei 2007-2020 care să cuprindă şi impactul de mediu, iar dezbaterea publică, la sfârşitul lunii octombrie se va face în ambele direcţii. Actuala strategie energetică a României a fost finalizată în 2007 şi se referă la intervalul 2007 – 2020.
Preşedintele Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham), Corina Alexandrina Gătej, prezentă la conferinţă, a menţionat că strategia trebuie să vizeze măsuri concrete pentru sectorul energetic şi ar trebui elaborată împreună cu reprezentanţi ai mediului de afaceri.
Metode alternative
„Strategia energetică trebuie să cuprindă planuri şi măsuri concrete şi să includă tot lanţul energetic, nu doar pe cel al energiei electrice. Am vrem ca Ministerul Economiei să se consulte cu mediul de afaceri în privinţa acestei strategii. Este o pierdere pentru stat să nu folosească expertiza. Desigur, asta nu înseamnă că statul trebuie să facă ce vor companiile”, a declarat Corina Gătej.
În cadrul evenimentului CEE Energy Forum 2011, Alexandru Săndulescu a făcut referiri şi la noile prevedri legislative privitoare la extragerea gazelor de şist. Estimările specialiştilor au indicat că actualele resurse de gaze naţionale ar putea fi epuizate în cel mult 20 de ani şi din acest motiv România ar trebui să recurgă şi la alte metode alternative pentru a nu deveni dependentă doar de gazele ruseşti al căror preţ creşte de la an la an.
Cea mai nouă soluţie identificată de experţi ar fi exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care există şi investitori străini (companii americane specializate) dispuşi să exploreze două perimetre din zona de est a României.
Extragerea gazelor de şist este menţionată şi de partneriatul dintre România şi SUA, convenit cu ocazia vizitei lui Traian Băsescu la Washington.
„Legea gazelor va fi extinsă şi pentru zona de şist. Extragerea gazelor de şist este o oportunitate, reduce dependenţa de importuri”, a declarat Alexandru Săndulescu.
