După ce am devenit ţara cu unele din cele mai mari preţuri de construire a unui kilometru de autostradă, riscăm să ajungem şi cea în care modernizarea unui kilometru de cale ferată costă cât construirea a doi kilometri de autostradă. Constructorilor nu li se pare mult. Lucrările sunt foarte complexe, spun ei.
Compania Naţională de Căi Ferate din România a scos la licitaţie în ultimele zile, în cadrul a două proceduri diferite de achiziţie publică, lucrări de reparaţie a 140 de kilometri de cale ferată, la o valoare estimativă a lucrărilor de 2 miliarde de euro, fără TVA.În medie, modernizarea unui kilometru de cale ferată – astfel încât trenurile de călători să poată ajunge la o viteză de circulaţie de 160 de kilometri la oră – va ajunge să coste 16-17 milioane de euro.
Suma este aproximativ cea plătită de stat pentru construirea de către Bechtel a unui kilometru din autostrada Transilvania şi dublul sumei maxime plătite pentru un kilometru de autostradă situat între Nădlac şi Sibiu. Una dintre procedurile anunţate zilele trecute de către CFR SA presupune modernizarea a 80,8 kilometri de cale ferată în judeţul Arad. Proiectul a fost împărţit în două loturi, cu o valoare totală estimată la 4,71 miliarde lei (1,04 miliarde euro), cu TVA. Lucrările sunt incluse în proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria (componentă a Coridorului IV Pan-European), finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport. În urmă cu aproximativ 10 zile, CFR SA a lansat şi procedurile pentru reabilitarea altor 60 km de cale ferată, în judeţul Hunedoara, proiectul estimat la 1,2 miliarde euro, cu TVA, fiind tot parte a liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria.
Sumele depăşesc orice standarde de cost publicate de Ministerul Transporturilor, dar şi valoarea unor proiecte similare din alte ţări. Potrivit standardului de cost aprobat în urmă cu câţiva ani, reabilitarea unui kilometru de cale ferată situat pe coridor de transport pan-european costă 2,1 milioane euro, fără TVA. Aici nu sunt incluse însă lucrările de artă, dar şi preţul recomandat de Transporturi este de opt ori mai mic decât cel pe care CFR SA este dispus să îl plătească.
Constructorilor de căi ferate sumele nu li se par mari. “Nu e mult. Am analizat lucrările şi vă pot spune că sunt două poduri foarte mari, cât cele peste Dunăre, fiecare de 1.000 de metri lungime. În plus, există tunele. Nu este mult în principiu. Nu e un preţ fantastic, este aproximativ real, plus/minus câteva procente. Un singur pod, de un kilometru lungime, costă 100 de milioane de euro”, spune şeful unei firme de construcţii căi ferate.
În cadrul unui proiect finanţat de către Banca Europeană de Investiţii (BEI), Polonia a modernizat 66 de kilometri de cale ferată dublă electrificată pentru o circulaţie a trenurilor de călători la o viteză de 160 kilometri la oră, la un cost total de 390 milioane euro, potrivit fişei proiectului de pe site-ul BEI. Media este de 6 milioane euro pe kilometru, de peste 2,5 ori mai puţin decât în România.
Riscurile sunt altele, nu cele ca bugetul să plătească sume umflate pe astfel de modernizări, spune directorul firmei de construcţii feroviare. La licitaţiile curente, CFR SA a decis să acorde participanţilor 20% din punctaj pentru mărimea cifrei de afaceri a acestora, indiferent de zona din care provine această cifră de afaceri, spre exemplu, căi ferate sau şosele. Apare astfel riscul ca licitaţia să fie câştigată de asfaltatori, cum s-a întâmplat la contractul de modernizare a căii ferate Vinţu de jos-Simeria. Astfel de firme nu au priceperea şi experienţa necesară derulării şi organizării lucrărilor. Acestea câştigă contractele cu preţuri de dumping, după care, împreună cu CFR SA, măresc prin acte adiţionale valoarea finală a lucrărilor. În final, ajung să încaseze tot atâţi bani cât au cerut firmele de căi ferate, ce au pierdut însă licitaţia, explică el.
