Guvernul se poate împrumuta în ultimele două luni ale acestui an de 1,5 miliarde euro, fără teama că va ieşi din ţinta de deficit bugetar stabilită cu FMI. Ce se va întâmpla cu aceşti bani?
Atingerea unor ţinte de deficit bugetar relativ mici în primele zece luni ale anului, însoţită de o creştere explozivă a cheltuielilor bugetare, a devenit una dintre constantele finanţelor publice din România. Anul 2012 nu este nici el o excepţie din acest punct de vedere, chiar dacă sumele la dispoziţia Guvernului Ponta sunt substanţial mai mici decât cele avute pe mână de echipa lui Emil Boc la finele anului trecut. Foamea de bani este însă cel puţin la fel de mare.
Execuţia bugetului general consolidat după primele zece luni s-a încheiat cu un deficit de 7,2 miliarde lei, respectiv 1,19% din PIB, în condiţiile în care ne-am angajat faţă de FMI să reducem deficitul bugetar în acest an la 2,2% din PIB. Diferenţa de aproximativ 1% reprezintă aproape 1,5 miliarde euro.
Aceşti bani vor putea fi împrumutaţi fără frica derapajului din termenii conveniţi cu instituţia internaţională. Suma este mai mică decât cea aflată anul trecut la dispoziţia Guvernului Emil Boc.
După perioada ianuarie-octombrie 2011, deficitul era la 2,29% din PIB, cu 2,11% (2,8 miliarde euro) sub limita de 4,4% din PIB stabilită cu FMI. O dată cu scăderea ţintei de deficit bugetar pe anul viitor se va reduce şi marja de cheltuieli aflate la dispoziţia Finanţelor.
În 2013 ţinta de deficit bugetar este stabilită la 1,7% din PIB. Suma de 1,5 miliarde euro nu reprezintă bani efectivi aflaţi în Trezorerie, cât posibile împrumuturi ale Ministerului de Finanţe. Guvernul va putea dori să atingă o ţintă a deficitului mai mică decât cea permisă de FMI, dar cel mai probabil se va împrumuta pentru a acoperi găurile bugetare.
Unde vor merge banii?
La jumătatea lunii octombrie, prim-ministrul Victor Ponta afirma că disponibilităţile bugetare pentru plata pensiilor şi salariilor s-au sfârşit după primele zece luni. Vina era a fostei guvernări, care n-ar fi prevăzut în buget toate capitolele de cheltuieli. „Prioritatea numărul unu a Guvernului în acest moment este finalizarea anului 2012, pentru că începând cu 15 noiembrie – aşa s-a prevăzut anul trecut în buget – nu există nici o resursă pentru funcţionarea spitalelor, pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru o parte din pensii”, a spus el atunci.
Ponta a acuzat fosta administraţie că ar fi aprobat un buget din care lipseşte finanţarea aferentă ultimelor 45 de zile din acest an, în condiţiile în care cererile de alocări însumează 3,5 miliarde lei, reprezentând necesarul minim până la sfârşitul anului.
Din totalul acestei sume, 200 milioane lei trebuie alocate primăriilor pentru indemnizaţiile destinate însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi.
Pe lângă acoperirea găurilor bugetare cu plata salariilor, Guvernul va trebui să asigure şi finanţarea proiectelor europene a căror susţinere financiară a fost tăiată la jumătatea acestui an de către Comisia Europeană. „Calculele făcute arătau iniţial o diferenţă între venituri şi cheltuieli pe aceste programe de zero la sută. După oprirea finanţărilor şi ultima rectificare bugetară, diferenţa a crescut la 4 miliarde lei în direcţia cheltuielilor”, spune Ionuţ Dumitru, şef al Consiliului Fiscal.
În plus, Ministerul Finanţelor va putea relaxa către finele anului plafoanele de cheltuieli ale administraţiilor locale, o dată trecută teama că acestea vor da drumul în scop electoral la cheltuieli înainte de alegeri. Ionuţ Dumitru spune că a doua etapă din acest an a reîntregirii salariilor pentru bugetari (7,4% de la 1 decembrie) va intra la calculul deficitului de anul viitor, plăţile fiind făcute în luna ianuarie 2013.
Urmează austeritatea
Dacă cele 1,5 miliarde euro pe care le va putea împrumuta în ultimele două luni asigură un anumit spaţiu fiscal în prezent, anul 2013 va fi mai strâns. După cum spuneam, deficitul va trebui să fie cu 0,5% din PIB mai mic (600 milioane de euro în minus). Atingerea ţintei presupune măsuri de austeritate bugetară. Până acum, Guvernul a promis doar o indexare cu inflaţia (4%) a pensiilor pentru anul viitor, refuzând însă o indexare similară pentru bugetari. Austeritatea se va simţi şi în Educaţie. O ordonanţă de urgenţă recentă, iniţiată de Ministerul Finanţelor, propune amânarea termenului de la care acest sector va fi finanţat cu 6% din PIB până la 1 ianuarie 2014. Ponderea de 6% este stabilită prin Legea educaţiei. Amânarea acestui termen cu doi ani a fost decisă iniţial de către fostul Guvern Emil Boc.