Delegaţia FMI va fi condusă de şeful misiunii de evaluare, Erik de Vrijer, iar principalele teme de discuţie vor fi perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară. „Misiunea FMI va discuta cu autorităţile române pe marginea evoluţiilor economice recente şi prognozei, a bugetului consolidat pe 2013, progresului în privinţa reformelor structurale, precum şi a politicii monetare”, a declarat reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek, într-un comunicat transmis joi. Misiunea FMI va fi însoţită de echipe de la Comisia Europeană şi Banca Mondială, precizează Lybek. Oficialul FMI reiterează că autorităţile române nu intenţionează să acceseze resursele disponibile în cadrul acordului stand-by, tratând înţelegerea ca una de tip preventiv.
Care e miza vizitei?
Economiştii cred că sosirea echipei FMI e importantă nu atât pentru actualul acord, aici fiind evident că Guvernul nu avea timpul necesar să îndeplinească ţintele ambiţioase stabilite cu instituţia internaţională, cât pentru termenii viitoarei înţelegeri.
Miza discuţiilor se va axa cel mai probabil pe soarta companiilor de stat. O bună parte din acestea trebuiau privatizate integral sau parţial, Guvernul promisese selecţia managementului privat, însă majoritatea obiectivelor au fost ratate. „Vizita nu are mare importanţă pentru actualul acord ci pentru următorul şi e bine să păstrăm o relaţie bună cu FMI”, spune economistul Aurelian Dochia. Potrivit lui, realizările României în relaţia cu instituţia internaţională sunt cele ce ţin de echilibrul macro-economic (spre exemplu atingerea unui deficit bugetar mic) în timp ce rateurile privesc retructurarea companiilor de stat, diminuarea arieratelor, reforma sistemului de protecţie a sănătăţii. „Nu sunt lucruri noi, nu se aştepta nimeni să fie rezolvate aceste probleme. Acestea vor fi preluate în noul acord”, spune el. Viitoarea înţelegere va prelua problematica privatizării companiilor de stat, domeniul în care Guvernul „nu a demonstrat un apetit deosebit”. „Argumentele Guvernului au fost că nu e momentul protivit pentru privatizări, că nu există o cerere internaţională pentru activele româneşti, dar nu s-au discutat alternative. Dacă mai întârziem s-ar putea ca din companii precum Cuprumin sau Oltchim să nu mai avem ce să privatizăm”, spune Dochia.
Pe agenda discuţiilor cu FMI
-Privatizarea Romgaz şi Hidroelectrica (amânată de la 15 octombrie la 15 martie 2013)
-Crearea cadrului legislativ necesar plăţilor de arierate locale direct de către Guvern
-Înjumătăţirea arieratelor locale la 300 milioane lei la finele lui 2012.
-Diminuarea perioadei de plată a arieratelor în domeniul sănătăţii
-Reducerea datoriilor companiilor de stat cu 0,75% din PIB în 2012.
-Centralizarea achiziţiilor de produse şi servicii în domeniul sănătăţii
-Revizuirea sistemul de taxe pe proprietate prin corelarea acestora cu destinaţia proprietăţii, nu cu statutul proprietarului (persoană fizică sau juridică).
-Consolidarea celor 221 de aministraţii financiare în opt directorate regionale şi 47 de oficii, până în 2015.
-O analiză a posibilităţii de colectare a taxelor locale de către ANAF
-Restrângerea reţelei feroviare administrate de CFR Infrastructură la 15.500 km.
-Reforma sistemului de taxe şi redevenţe în exploatarea petrolului gazelor, supraimpozitarea profiturilor suplimentare.
-Privatizări integrale sau parţiale în cazul Tarom, CFR Marfă, Oltchim, Electrica, Complex Oltenia, etc.
-Extinderea evidenţei centralizate a asiguraţilor în sistemul Sănătăţii.
– Numirea managementului privat cel puţin la Nuclearelectrica, CFR, Electrica, Complex Oltenia, Hidroelectrica, Romgaz, CFR Călători, Transgaz.
