Sumele puse la dispoziţie de UE sau disponibilizate de la bugetul de stat în perioada 2014-2020 vor fi total insuficiente pentru construirea celor 1.800 kilometri de autostradă promişi de ministrul Transporturilor, Dan Şova.
Până în anul 2020, România va avea o rețea de autostrăzi în lungime de 2.440 kilometri, de aproape patru ori mai mult decât în prezent – a promis recent ministrul Transporturilor, Dan Şova, cu ocazia unui forum dedicat infrastructurii rutiere. „Finanţarea pe care o avem la dispoziţie în acest moment este de 1,28 miliarde euro, sumă rămasă din exerciţiul financiar european 2007-2013, 3,5 miliarde euro din Fondul de Coeziune 2014-2020, Fondul de Dezvoltare Regională dedicat autostrăzilor, pentru anul 2014 – 2 miliarde lei din acciză, începând cu 2015 (la nivel actual) – 2,4 miliarde lei din acciză, şi se mai adaugă 500-600 milioane euro din Facilitatea Europeană de Conectare. La acestea se adaugă contribuţia de la buget pentru cofinanţare“, a anunţat Dan Şova, citat de Agerpres. „În ceea ce privește folosirea accizei, sunt 697 kilometri de autostradă care pot fi finanțați din această sursă“, a declarat Dan Șova la Infrastructure Business Summit.
Banii ajung pe jumătate
Sumele avansate de ministru nu sunt însă suficiente pentru construirea a 1.800 kilometri de autostradă care, adăugaţi reţelei actuale, să aducă lungimea acesteia la 2.440 kilometri. Astfel, potrivit planurilor Ministerului Transporturilor (MT), din Fondurile de Coeziune ar urma să fie construiţi aproape 1.000 kilometri, și anume sectoarele de autostradă rămase neexecutate între Piteşti şi Nădlac, 260 kilometri, Sebeş-Turda (70 km), Turda-Tg. Mureş (53 km), Alexandria-Bucureşti (80 km), Centura Nord Bucureşti (52 km), Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Roman, cu ramificaţii spre Tg. Neamţ şi Ungheni (445 km). La un preţ mediu de 7 milioane euro pe kilometru, fără TVA, proiectul ar costa 7 miliarde euro. Din această sumă, România va trebui să asigure partea de cofinanţare (5% din valoarea proiectului), dar să susţină suplimentar costul terenurilor, mutările de utilităţi etc. În loc de 7 miliarde euro, România are la dispoziţie cele 3,5 miliarde euro menţionate de ministru şi încă 1,2 miliarde euro, sume necheltuite în actualul Program Operaţional valabil pentru perioada 2007-2013.
Nici la capitolul „autostrăzi din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)“ promisiunile lui Şova nu stau în picioare. Aici se prevede construirea autostrăzilor Braşov-Sibiu şi Braşov-Bacău. La un cost de 7 milioane euro pe kilometru, cost minim, căci este vorba de autostrăzi în zone de deal-munte, alocarea bugetară pentru cei 290 kilometri ar trebui să fie de 2 miliarde euro. Potrivit unui memorandum aprobat în luna martie de Guvern, România va dispune, în perioada 2014-2020, din FEDR, doar de 1,6 miliarde euro. În plus, în cadrul acestui instrument, cofinanţarea bugetului de stat va trebui să fie mai mare decât în cazul Fondurilor de Coeziune.
Realizarea a 697 kilometri de autostradă din acciza de 7 eurocenţi la litrul de combustibil are, de asemenea, şanse minime. Un prim motiv este că aceşti bani intră la bugetul de stat, nu în vreo puşculiță a ministrului Şova, şi abia apoi, în funcţie de decizia Guvernului, sunt acordate alocaţii pentru construirea de autostrăzi.
În condiţiile anilor electorali, presiunilor efectuate de FMI, rezultatelor economice proaste, colectării slabe de venituri la bugetul de stat şi ale unei creşteri economice modeste, este puţin probabil ca banii colectaţi din supraacciză să fie direcţionaţi integral către construirea de autostrăzi. Chiar dacă ar fi aşa, din cei 7 eurocenţi la litru se pot colecta, în 6 ani, 3 miliarde euro (2,4 miliarde lei pe an), sumă inferioară celor aproape 4,9 miliarde euro necesare construirii a 697 kilometri. Ministrul Transporturilor, Dan Şova, nu a explicat dacă promisiunile sale sunt și realiste.
