Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va trece la tarifarea întregii reţele de autostrăzi din România. În prezent se analizează atât valoarea viitoarei taxe de autostradă, cât şi modul în care vor fi colectaţi banii strânşi, afirmă Daniela Drăghia, director general al companiei.
Dorinţa directorului general de a taxa atât vechea autostradă Bucureşti-Piteşti – construită anterior anilor ’90 cât şi viitoarea rută Bucureşti-Ploieşti-Braşov contravine declaraţiilor recente ale ministrului Transporturilor, Anca Boagiu. Potrivit Mediafax, ea spusese că doar autostrăzile de pe Coridorul IV de transport pan-european (adică Nădlac-Sibiu-Piteşti) vor fi cu plată. Valoarea taxei, spunea Boagiu recent, va fi cunoscută de abia în 2015 când se vor încheia lucrările. Plata autostrăzilor ar fi o condiţie impusă de Comisia Europeană pentru a ne în continuare banii din fondurile structurale.
Ce spun directivele UE
Oficial, directiva 62 din 1999 a Comisiei Europene impune statelor membre taxarea autostrăzilor precum şi nivelul minim aplicabil doar în cazul transportului greu de marfă şi doar pe reţeaua europeană de transport. Nu există prevederi pentru transportul de pasageri, politica tarifării fiind lăsată la latitudinea fiecărei ţări.
„Comisia Europeană a impus condiţii clare, atunci când ne-au dat finanţarea, şi anume taxarea autostrăzilor. Vorbim de Coridorul IV, dar şi de celelalte autostrăzi deja construite. Întreaga reţea va fi taxată”, a precizat Drăghia. Declaraţii privitoare la existenţa acestei solicitări din partea CE fuseseră făcute şi de fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu.
„Dacă vom trimite în această lună cererea la Comisia Europeană pentru taxarea autostrăzilor, ei au termen de şase luni pentru a ne răspunde. Asta înseamnă că la începutul anului viitor vom afla toate detaliile”, a mai afirmat oficialul CNADNR.
Care sunt necunoscutele?
Problema taxării autostrăzilor are în prezent mai multe necunoscute. Vor fi aplicate taxe de trecere (sistem în cadrul căruia tariful depinde de lungimea parcursă după cum există în Italia) sau vor fi taxe de utilizare (sistem conform căruia tariful depinde de durata folosirii infrastructurii similar cu actuala rovinietă şi existent în Ungaria şi Austria)?
Dacă vor fi taxe de trecere, acestea vor fi colectate cu bariere, precum in Italia, sau cu sisteme ce folosesc localizarea cu ajutorul sateliţilor sau prin portaluri amplasate peste autostradă? Odată introdusă CNADNR va renunţa la rovinietă sau aceasta va coexista cu taxa de autostradă? CNADNR nu poate explica deocamdată cum va fi sistemul. Şefii companiei menţionează că analizează colectarea taxelor prin puncte de colectare sau cu ajutorul sateliţilor prin Programul Galileo al Uniunii Europene (sistem european de radionavigaţie), care va intra în vigoare în 2013.
Ce prevederi are UE
Directiva UE menţionată stabileşte că taxele se percep în principal pe „drumurile cu nivel tehnic cel mai ridicat”. Aceasta ar insemna că odată introdusă taxa de autostradă CNADNR ar fi obligată să renunţe la rovinieta de pe drumurile naţionale. Aceeaşi directivă lasă însă deschisă o portiţă.
Taxele se pot impune şi utilizatorilor altor secţiuni din reţeaua principală dacă nu există o reţea coerentă de autostrăzi dacă pe un tronson circulă camioane de marfă şi dacă nu se justifică economic realizarea unei autostrăzi pe ruta respectivă. Deci dacă între Bucureşti şi Urziceni, spre exemplu, va exista un oarecare trafic rutier, nu suficient de mare ca să fie construită o autostradă, statul va putea percepe taxă între localităţi. Foarte bine prevederea ar putea fi însă folosită de Ministerul Transporturilor pentru a menţine rovinieta pe întreaga reţea.
Potrivit aceleaşi directive, aplicabilă însă transportului de arfă, nivelul taxei nu trebuie să depăşească costurile întreţinerii şi construirii autostrăzilor. Mai recent au fost introduse şi alte costuri ce trebuie recuperate precum cele cu zgomotul sau cu poluarea.
