Deşi se cunosc de trei luni numele firmelor câştigătoare ale concesiunii, compania de drumuri întârzie să le nominalizeze oficial, pentru a le da timp să facă rost de bani. Una dintre băncile finanţatoare s-ar fi retras.
Planificate a începe în primăvara acestui an, lucrările de construcţie a autostrăzii Comarnic-Braşov vor mai întârzia, nu se ştie foarte bine până când. Termenul rămâne un mister, nu doar pentru românii de rând, ci şi pentru parlamentarii din comisiile în faţa cărora ministrul Dan Şova a fost audiat. Prezent acum o săptămână în faţa acestor comisii, ministrul nu a putut avansa nici un termen exact. Calendarul este fie „sunt în grafic”, fie lucrările „încep în aprilie, fie „până la finele anului”, potrivit declaraţiilor făcute de Dan Şova în faţa parlamentarilor. Şova s-a eschivat de la un răspuns clar, menţionând că “lucrările vor începe în aprilie”, ca apoi să spună că, de fapt, “probabil că va fi o mică întârziere”. El a explicat că BEI, BERD şi Banca Mondială, instituţii care s-au arătat interesate de finanţarea proiectului Comarnic-Braşov, trebuie să termine procesul de due diligence necesar înainte de acordarea unei finanţări într-un proiect. „Suntem în grafic”, a concluzionat Şova.
Vinci-Strabag-Aktor primesc o mână de ajutor
Desemnarea firmelor Vinci-Strabag-Aktor drept câştigătoare a avut loc în luna decembrie, mai precis în data de 19 decembrie, când premierul Victor Ponta a făcut un anunţ în acest sens. În termen foarte scurt, anunţul de atribuire trebuia trimis spre publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) şi trebuia semnat un pre-contract cu firmele câştigătoare. De la momentul semnării contractului, acestea aveau la dispoziţie 3 luni pentru a veni cu o ofertă fermă de finanţare a lucrărilor de către bănci, moment numit în limbajul procedurilor de concesiune ca “închiderea financiară”.
Însă, la trei luni după desemnarea câştigătorilor, anunţul de atribuire nu a fost publicat în SEAP. Contractul nu s-a semnat şi, ca urmare, nici cele trei luni aflate la dispoziţia concesionarilor pentru a veni cu banii nu au început să curgă. Vinci, Strabag şi Aktor primesc astfel un neaşteptat ajutor din partea Guvernului, nu tocmai corect luând în considerare faptul că termenul în care trebuie să aibă loc închiderea financiară a proiectului e necesar să fie acelaşi pentru toţi participanţii şi trebuie să corespundă celui din documentaţia de licitaţie.
Mâna de ajutor întinsă, nu tocmai legală, este foarte utilă în condiţiile în care oficiali din cadrul CNADNR, sub protecţia anonimatului, afirmă că una dintre băncile finanţatoare s-ar fi retras din proiect. “Se pare că nu s-au înţeles cu băncile în totalitate. Este o secretomanie totală, însă se pare că o bancă s-a retras deoarece nu a mai fost capabilă sau nu mai este interesată să participe. Trebuie găsită o altă bancă care să dea câteva sute de milioane de euro”, spune un oficial din cadrul CNADNR. Potrivit planurilor iniţiale, finanţarea proiectului urma să fie făcută printr-un împrumut sindicalizat acordat de 10-12 bănci.
Compania a refuzat ieri să informeze oficial care este termenul legal în care trebuie să aibă loc închiderea financiară a proiectului. În loc de informaţii complete şi corecte, şeful serviciului de comunicare al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Raluca Şandru, preferă să se certe cu ziariştii care-i pun întrebări de serviciu şi să-i acuze de interese ascunse.„Eu ştiu al cui este ziarul România liberă şi ce temă aveţi”, “ştiu că voi, la România liberă, aveţi temă să călcaţi în picioare CNADNR” sunt declaraţiile Ralucăi Şandru
într-o discuţie telefonică al cărei subiect era concesiunea autostrăzilor. „Nu o să discutăm doar ce vreţi dvs.”, a insistat ea când am încercat să o readucem la tema discuţiei, concesiunile de autostrăzi Comarnic-Braşov, Centura Sud Bucureşti şi Piteşti-Craiova.
Raluca Şandru, fost ziarist la OTV, este acum şef de comunicare al unei companii ce numără 4.000 de angajaţi, gestionează 16.000 de kilometri de şosele şi are un buget de miliarde de euro.
concesiune
A treia încercare
Comarnic-Braşov se află la a treia tentativă de concesiune, după două încercări eşuate în 2004 şi 2010. În urmă cu patru ani, precontractul semnat cu firmele Vinci-Aktor a eşuat din motive similare, respectiv incapacitatea acestor companii de a veni cu o ofertă bancară fermă de finanţare a lucrărilor într-un termen de trei luni de la desemnarea lor drept câştigătoare.
