1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDe ce n-avem bani de autostrăzi

De ce n-avem bani de autostrăzi

Căşuneanu, Beşciu şi Umbrărescu sunt detronaţi în licitaţie de noul val de regi ai asfaltului, reprezentat de Theodor Berna, de la Tehnologica Radion şi de fraţii Horpos de la Straco.

Contractul de construire a autostrăzii Deva-Orăştie riscă să devină un nou tun care va costa bugetul de stat 30 de milioane de euro. Românilor li se spune că ţara nu are bani de construit autostrăzi, însă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi-a făcut o practică din a da contracte de sute de milioane de euro unor firme clasate pe locurile inferioare la licitaţii, sub pretextul că ofertele acestora sunt mai serioase decât cele ale firmelor care au cerut bani puţini. 

Surse neoficiale din cadrul proiectului autostrăzii Deva-Orăştie, al cărei constructor va fi numit mâine, acuză existenţa presiunilor asupra comisiei de licitaţie ca acest contract, cu o valoare de aproape 200 de milioane de euro, să meargă la una dintre asocierile clasate pe locurile inferioare. Cei mai puţini bani au fost ceruţi de asocierea Alpine-FCC, adică 148,9 milioane euro. Al doilea preţ din licitaţie a fost cerut de Straco-Strabag (177,9 milioane euro), în timp ce parteneriatul Astaldi-Tehnologica Radion-Max Bogl a avut o ofertă cu 800 de mii de euro mai scumpă decât Straco-Strabag, adică 178,7 milioane euro. FCC a primit un semn să nu se aştepte la câştigarea licitaţiei. Firma spaniolilor a fost ameninţată de către ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, cu nici o săptămână înainte de anunţarea rezultatului licitaţiei pentru Deva-Orăştie, în care este favorită la criteriul preţ, cu rezilierea contractului pe autostrada Timişoara-Arad, pe motiv de întârzieri.

Câştigătorul, jonglat la „tehnic”

Cu motivaţia că se doreşte acordarea contractului unei firme serioase, capabilă să facă lucrările, CNADNR şi-a asigurat, prin sistemul de punctare a ofertanţilor din licitaţia Deva-Orăştie, posibilitatea de a da contractul unei firme, chiar dacă aceasta nu are preţul cel mai mic. Potrivit documentaţiei de licitaţie, preţul contează doar pe jumătate, cealaltă jumătate de punctaj fiind acordată pentru aspecte tehnice ale ofertei. Printre cele aproximativ 10-20 de criterii figurează prelungirea garanţiei lucrărilor până la patru ani (peste cei doi ani obligatorii), programul lucrărilor, asigurarea finanţării, organizarea de şantier sau aprovizionarea cu materiale. „Este bine că s-au introdus aceste criterii. La noi însă diavolul stă în detalii, iar în cazul de faţă există presiuni  pentru scoaterea firmei FCC din joc prin folosirea punctajului tehnic şi acordarea contractului altei firme, al cărei nume este, de asemenea, disputat de Straco-Strabag, pe de o parte, şi de Astaldi-Max Bogl-Tehnologica Radion, pe de altă parte”, spune un oficial al Ministerului Transporturilor, care a solicitat anonimatul.

Algoritmul de calcul al ofertei financiare face ca Alpine-FCC să aibă un avantaj de 18 puncte în faţa celui de-al doilea clasat şi alte 24 de puncte pentru garanţia de patru ani dată lucrărilor. Introducerea unei ponderi de 50% pentru componenta tehnică este o garanţie că ofertele sunt făcute din teren, şi nu „dintr-un birou de la Londra sau Madrid, cum am mai avut”, justifică directorul general CNADNR, Dorina Tiron, un sistem care, în cazul de faţă, costă bugetul cu 30 de milioane de euro în plus. În loc să introducă un sistem dur de penalităţi de întârziere pe baza unor etape intermediare de lucrări, să restrângă prin contract posibilitatea constructorilor de a cere daune şi să nu le dea apă la moară pentru a le cere CNADNR, preferă să arunce zeci de milioane de euro bani publici, spunându-ne că ceea ce e scump e şi bun. Construirea autostrăzii Deva-Orăştie a captat şi interesul regilor asfaltului. Costel Căşuneanu s-a asociat cu Dan Beşciu, însă firmele lor au fost descalificate. Firma lui Dorinel Umbrărescu este clasată pe locul 8 ca preţ. Onoarea regilor români ai asfaltului este salvată de „noul val” de regi ai asfaltului,  răsărit o dată cu venirea PDL la putere. Firma Straco, care îi are ca acţionari pe fraţii Horpos şi pe Vlad Vameşu şi a cărei cifră de afaceri a crescut de şapte ori în ultimii cinci ani, s-a clasat pe locul 2, împreună cu Strabag. 

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă