Legislaţia română în domeniul petrolului, ca de altfel întreaga legislaţie europeană în domeniu nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale. Explorarea gazelor de şist în România este posibilă prin legislaţia existentă în domeniul petrolului (Legea petrolului).
„ANRM nu a încheiat cu agenţii economici acorduri pentru explorarea şi exploatarea rezervelor de gaze de şist ci acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare. Până în acest moment, nu sunt puse în evidenţă resurse de gaze de şist şi deci nu pot fi precizate zonele”, a declarat Preşedintele ANRM, Alexandru Pătruţi.
Cine sapă după gaze de şist?
Referitor la companiile care efectuează operaţiuni de explorare a gazelor de şist, ANRM menţionează că poate să precizeze doar titularii care şi-au exprimat până în prezent „intenţia de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi gaze din naturale din argile gazifere în particular”.
Aceste companii sunt: Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu SC Expert Petroleum SRL; EastWEST Petroleum, Chevron România Exploration and Production SRL şi Midia Resources .
În schimb, reprezentanţii Ministerului Mediului precizează că există patru mari perimetre „unde s-au manifestat intenţii de a explora potenţialul de petrol al zonelor respective, în general, şi de gaze naturale din argile gazifere în particular”.
Acorduri în vigoare
Primul perimetru este în zona Bârlad (denumit E V-2 Bârlad), pentru care firma Chevron are un acord petrolier în vigoare, preluat prin transfer de la firma Regal Petroleum. În acest caz, compania a înaintat spre avizare la ANRM proiectele geologice privind săparea a trei sonde cu adâncimi cuprinse între 3.000 şi 4.000m.
Programul sondelor cuprinde analizarea formaţiunilor traversate şi nu include utilizarea metodei de fisurare hidraulică, după cum precizeaza ANRM. După avizarea acestor proiecte de către ANRM, compania se va adresa autorităţilor de mediu în vederea obţinerii actului de reglementare al acestora pentru proiectul de săpare a sondelor.
Al doilea perimetru cuprinde Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu firma Chevron.
Pentru cel de-al treilea perimetru, denumit E III-7 Sud Craiova (Oltenia), firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale.
În cazul celui de al patrulea perimetru denumit E X-1 Voivozi şi E X-5 Adea (situat în vestul ţării) există acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreună cu S.C. Expert Petroleum SRL.
Analiză seismică şi forări
Specialiştii de la Romania Energy Center (ROEC) spun, referitor la rezervele estimate de gaze de şist, că „potenţialul bănuit va trebui confirmat prin date concrete”, din teren.
„Referitor la distribuţia geografică a acestor resurse, un studiu realizat în 2010 de către Advanced Resources International indică două zone cu potenţial în România: Vestul (bazinul Panonic şi bazinul Transilvaniei) şi sudul ţării (zona Dobrogei). Potenţialul banuit va trebui însă confirmat prin date concrete, din teren, colectate atât prin analiză seismică cât şi prin forarea efectivă a sondelor de explorare şi monitorizarea debitului”, a declarat Gina Guşilov, specialist în energie la ROEC.
În ceea ce priveşte reglementarea unor astfel de proiecte şi eventualele riscuri de mediu, Ministerul Mediului susţine că până în prezent nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de şist, la autorităţile de mediu din teritoriu, şi „pe cale de consecinţă nu au fost elaborate în România rapoarte privind impactul asupra mediului”, nici nu au fost emise acorduri sau autorizaţii de mediu pentru astfel de lucrări.