Compania Naţională de Transport a Energie Electrice estimează că în prezent, poate prelua în reţea o capacitate de maximum 4.000 de MW din eoliene.
În schimb, specialiştii BERD spun că în urma realizării unui studiu de fezabilitate reţeaua de transport a electricităţii poate prelua producţia a cel mult 2.000 MW instalaţi în centrale eoliene, reprezentând jumătate din nivelul estimat de operatorul de sistem Transelectrica.
Siguranţa reţelelor depinde de investiţii
„Am făcut un studiu de fezabilitate pentru a vedea câte centrale eoliene poate prelua reţeaua de transport în România. Reţeaua nu poate prelua mai mult de 2.000 MW, doar dacă se fac investiţii substanţiale. Transelectrica apreciază că poate primi în reţea 4.000 MW.
Trebuie să înţelegem că investiţiile sunt esenţiale pentru a garanta siguranţa reţelelor”, a declarat, la un seminar organizat de Ziarul Financiar, Louis Borgo, senior banker în Departamentul Power and Energy din cadrul BERD.
El a adăugat că România trebuie să continue să privatizeze sectorul producţiei de electricitate, controlat predominant de stat, fie prin parteneriate public-private, fie prin listarea la bursă, problema principală a sectorului energetic românesc fiind vechimea echipamentelor
Oficialii Transeelectrica au evitat să ofere un răspuns la solicitarea noastră scrisă de a explica diferenţa dintre cele două capacitaţi, cea declarată de Transelectrica şi cea estimată de reprezentanţii BERD.
În schimb, specialiştii în energie spun că de aproape cinci ani de când a început să se pună problema preluării în sistemul energetic naţional a energiei electrice produse de turbinele eoliene, investiţiile serioase în liniiile de transport au tot fost amânate.
Ungurii au de zece ori mai multe proiecte decât românii
Investitorii în eoliene nu trebuie descurajaţi cu declaraţii referitoare la capacitatea redusă de preluare a energiei în reţea. Reţeaua trebuie dezvoltată pentru a putea face faţă acestei cereri, potrivit specialistului în sisteme şi pieţe de energie, Jean Constantinescu.
„Este nevoie de lucrări de <<întărire>> a liniilor de transport. Unele din lucrări sunt de mult prevăzute, însă finalizarea acestora întârzie. Din câte se pare nu există nici străduinţa de a aduna bani pentru investiţii. Pentru astfel de proiecte există fonduri europene. Sunt programe europene de 7-8 miliarde de euro special dedicate pentru soluţiile de preluare în reţea a energiei provenite din eoliene. Ungaria are 30-40 de proiecte aplicate pentru aceste fonduri, România are doar trei.
Transelectrica ar trebui să fie susţinută de ANRE şi Ministerul Economiei pentru a prelua fonduri prin programele europene”, a declarat Jean Constantinescu.
Limită de capacitate la sfârşitul lui 2012
La sfârşitul anului trecut capacitatea instalată de producţie a energiei eoliene era de aproape 1.000 de MW. Pentru acest an urmează să fie finalizate investiţii care vor dubla practic această capacitate.
Potrivit acestor prognoze şi prin raportate la studiul realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), capacitatea reţelei de conectare a centralelor eoliene ar ajunge la nivelul maxim la finalul anului în curs (2.000 de MW).
BERD acordă credite pentru construcţia de parcuri eoliene în România. În 2012, instituţia are în plan, printre altele, finanţarea a cinci parcuri eoliene şi a unei termocentrale. Potrivit lui Louis Borgo, valoarea totală a proiectelor pe care BERD le va finanţa în România se ridică la câteva sute milioane de euro.
În prezent, potrivit datelor Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, există contracte de racordare la reţeaua de transport pentru 8.700 MW instalaţi în capacităţi eoliene.
Potrivit statisticilor europene, din totalul proiectelor eoliene anunţate, doar 25% ajung să fie finalizate.
