3.1 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCe scârţâie în parteneriatul cu Republica Moldova

Ce scârţâie în parteneriatul cu Republica Moldova

Şefii guvernelor din România şi Republica Moldova au convenit asupra mai multor proiecte comune de investiţii în domeniul infrastructurii de transport şi de utilităţi. Unele au mai fost discutate şi acum doi ani, fără rezultate vizibile.

 

Reuniţi la Iaşi, la finele săpătâmânii trecute şefii guvernelor de la Bucu­reşti şi Chişinău au convenit asupra mai multor proiecte comune de investiţii în domeniul transporturilor şi utilităţilor.

Un prim proiect  prevedea construirea unei linii ferate cu ecartament îngust între Ungheni şi Chişinău care să elimine timpii de aşteptare în graniţă a garniturilor feroviare. „Cele două ministere de resort au convenit formarea unui grup de lucru la nivel de experţi care să asiste autorităţile de la Chişinău în atragerea de finanţare internaţională pentru proiectul căii ferate cu ecartament îngust (1.435 mm) Ungheni-Chişinău”, afirmă oficiali ai Guvernului român. Proiectul mai fusese discutat şi în ianuarie 2010,  cu ocazia unei vizite efectuate de preşedintele Traian Băsescu la Chişinău.

Discuţiile au privit şi construirea unei autostrăzi inelare a Mării Negre, care să se suprapună cu actualele axe de transport ale UE, cu includerea Bucureştiului şi Chişinăului în acest parcurs. Discuţiile privitoare la realizarea autostrăzii inelare sunt vechi de cel puţin şapte ani, însă autostrada întârzie să apară în pofida numeroaselor grupuri de lucru înfiinţate în toate ţările limitrofe Mării Negre.  De asemena, cele două părţi s-au angajat să caute mijloace de punere în practică a interconectării viitoarei autostrăzi Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni cu infrastructura de transport rutier de pe teritoriul Republicii Moldova, printr-un pod peste Prut la Ungheni. Proiectele autostrăzilor Bucureşti-Focşani-Albiţa şi Iaşi-Târgu Mureş au cel puţin cinci ani vechime şi, în anii scurşi, în afara faptului că s-au cheltuit bani cu realizarea diferite studii de fezabilitate,  Ministerul Transporturilor nu a făcut nici unul din paşii necesari. 

Reţelele de gaze, interconectate

Un alt proiect discutat este interconectarea reţelelor de gaze a celor două ţări. „ Am convenit că vom face tot ce este posibil ca acest proiect să fie finalizat până la sfârşitul acestui an”,  a spus premierul moldovean Vlad Filat.

În vara anului trecut, oficialii declarau că realizarea gazoductului Ungheni-Iaşi, costau 19 milioane de euro. Şi acest proiect însă a mai fost discutat în ianuarie 2010 la Chişinău, la momenul unei vizite oficiale a preşedintelui Traian Băsescu în ţara vecină.

Consumul anual de gaze al Republicii Moldova se ridică la 3 miliarde metri cubi, în timp ce al României este de circa 14 miliarde metri cubi.

Prin această conductă, România va putea să importe şi să exporte gaze naturale. O cantitate cuprinsă între 16 şi 18% din gazele exportate de Gazprom în Europa trec prin conducte aflate pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit specialiştilor.

Doru Cireasa
Doru Cireasa
Doru Cireasa
Cele mai citite

România atinge cel mai mare preț al energiei din 2024, pe fondul producției scăzute de energie regenerabilă

Scăderea producției de energie solară, cauzată de lipsa luminii solare, a dus la un deficit de producție, ceea ce a crescut semnificativ prețul energiei România...

Lavrov va conduce delegația rusă la summitul G20, în locul lui Putin

Curtea Penală Internațională a emis în martie 2023, un mandat de arestare pe numele lui Putin Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov va conduce delegația rusă...

România are gata lotul pentru Campionatul European de handbal feminin din Austria, Ungaria și Elveția

Federaţia Română de Handbal a anunţat lotul feminin pentru Campionatul European - EHF EURO 2024, care va avea loc în perioada 28 noiembrie-15 decembrie...
Ultima oră
Pe aceeași temă