Restructurarea dură a companiilor rămase în mâinile statului nu mai poate fi evitată în următorul an.
Companiile de stat produc pagube directe egale cu 2-3% din PIB în fiecare an, precum şi pierderi de oportunitate chiar mai mari. Astfel, pierderile raportate anual se ridică la peste un miliard de euro iar restanţele la bugetul de stat depăşesc două miliarde de euro. La aceste pierderi se adaugă profiturile potenţiale neîncasate, a căror cifră este greu de estimat exact.
În România există în total 760 de firme de stat, în care lucrează 413.000 de angajaţi. Un sfert dintre companii, care angajează 116.000 de oameni, ar fi în faliment „de facto”, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Oficialii FMI au cerut Guvernului să prezinte o „foaie clară de parcurs” pentru privatizarea companiilor de stat din energie şi transporturi, precum şi pentru liberalizarea preţurilor gazelor naturale şi electricităţii la companii şi populaţie. Guvernul şi FMI au convenit numirea de manageri privaţi la nouă companii de stat în acest, pentru ca anul viitor lista să fie suplimentată cu şase societăţi.
În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unor participaţii minoritare. Iată care sunt principalele ţinte ale FMI şi rezolvările propuse:
Compania Naţională a Huilei. Se află pe primul loc în topul datornicilor la stat, cu restanţe de aproape două miliarde de lei. CNH are 10.700 de angajaţi şi se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI. Volumul arieratelor companiei, la începutul acestui an atinge valoarea de 4,8 miliarde lei, fiind depăşită doar de CFR SA.
Procesul de reorganizare prin înfiinţarea a două mari companii energetice vizează includerea minelor viabile desprinse din CNH în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, alături de Electrocentrale Deva şi Paroşeni.
Termoelectrica. Potrivit înţelegerilor cu FMI, compania urmează să fie privatizată, prin vânzare completă a filialelor Galaţi şi Brăila şi continuarea procesului de creare a unor societăţi mixte cu investitori strategici la ELCEN pentru constituirea unor noi grupuri energetice, cu capital majoritar privat, în Bucureşti şi Constanţa.
Toate componentele desprinse din în anii trecuţi din Termoelectrica au de altfel o situaţie mai mult sau mai puţin precară. Pe lista companiilor aflate „de facto” în faliment şi considerate neviabile potrivit studiului Băncii Mondiale sunt incluse RADET, Termoelectrica, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.
Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. SNLO, unul dintre cei mai mari producători de cărbune din România, se va număra printre primele companii de stat care vor avea management privat potrivit înţelegerilor stabilite cu FMI. Deşi, potrivit datelor preliminare la nouă luni, SNLO a înregistrat un nivel mai scăzut al arieratelor şi o diminuare a cheltuielilor cu personalul, pierderile acumulate sunt importante (71 milioane de lei în 2010). SNLO a trecut pentru prima oară pe profit în 2011, după patru ani. SNLO realizase profit ultima dată în 2007, când a înregistrat la nivelul întregului an un profit net de 16 milioane lei.
SNLO are 8.800 de angajaţi şi urmează să fie inclusă în viitorul Complex Energetic Oltenia care va reuni şi complexele din Rovinari, Turceni şi Craiova.
Oltchim. Privatizarea Oltchim (companie al cărui acţionar principal este Ministerul Economiei) a fost cerută în repetate rânduri de instituţiile internaţionale care au insistat pentru stabilirea unui calendar clar. Oltchim , alături de RADET, CFR SA, Termoelctria şi altele se află pe lista companiilor clasate de Banca Mondială ca fiind practic în faliment. Nivelul arieratelor Oltchim, la începutul acestui an atingea 1,1 miliarde lei. Combinatul chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea a încheiat primul semestru cu pierderi de 70,29 milioane lei (16,8 milioane euro), cu 60,3% mai mici faţă de rezultatul negativ din perioada similară a anului precedent, la afaceri cu 69% mai mari. Oltchim SA face parte dintre societăţile comerciale care vor avea management privat.
Hidroelectrica. Cel mai mare producător de electricitate din România, cu o valoare oficială de trei miliarde euro şi peste 5.000 de angajaţi, Hidroelectrica a realizat în 12 ani un profit de doar 260 milioane de euro. Dar, afacerile păguboase cu „băieţii deştepţi din energie”, vânzarea de energie sub preţurile pieţei peste capacitatea de producţie şi achiziţionarea la preţuri peste cele din piaţă au adus pierderi de 200 de milioane de euro, potrivit unui raport SAR.
În urma recentelor discuţii cu FMI, Ministerul Economiei a anunţat că Hidroelectrica va trimite până la sfârşitul anului notificări privind încetarea la primul termen posibil a contractelor bilaterale. În plus, producătorul de electricitate se află pe lista cu primele companii de stat care vor avea parte de un management profesionist privat începând de anul viitor.
Tarom. Compania aeriană naţională a reuşit anul trecut să atingă cele mai proaste performanţe din 1990 până în prezent, respectiv pierderi de 78 milioane euro, cu nu mai puţin de 44% mai mari decât în anul precedent. Cu pierderi de 163.000 lei/angajat, Tarom se află în Top 5 al celor mai neprofitabile companii pentru stat. Potrivit Ministerului de Finanţe, Tarom avea la finele anului trecut datorii de 100 milioane de euro, adică aproape jumătate din cifra de afaceri.
Compania nu a recurs la disponibilizări majore până în 2010, însă intenţionează disponibilizarea în acest an a aproape 100 de angajaţi, până la 2.368. Operatorul e pe lista companiilor la care se doreşte introducerea managementului privat. Conform înţelegerii cu FMI, statul va vinde 20% din pachetul de acţiuni al companiei.
CFR. Cele trei societăţi principale de cale ferată, anume CFR SA, firma de stat care administrează reţeaua feroviară, CFR Călători şi CFR Marfă, au strâns anul trecut piederi însumate de 455 milioane de euro. Cele trei companii sunt prinse într-un sistem complicat de plată a serviciilor una către cealaltă (CFR Marfă şi Călători plătesc o taxă de utilizare a căii ferate către CFR SA, iar aceasta le plăteşte servicii de transport) şi de subsidii primite de la stat (primele două). Orice neregularitate în funcţionarea acestui mecanism se traduce în apariţia arieratelor către companiile de stat sau private care le asigură carburanţi, energie, lucrări de reparaţii, etc. CFR SA se numără printre companiile „datoare vândute”, în condiţiile în care anul trecut avea datorii totale de 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. Datoriile CFR Marfă au depăşit rulajul total pe 2010, în condiţiile în care s-au situat la aproape 346 mil. euro.
Cele ale CFR Călători s-au situat la finele anului trecut la 140 milioane euro, de unde rezultă un total al arieratelor de 2,3 miliarde euro pe cele trei societăţi.
Companiile au demarat programe de disponibilizare a personalului (în 2010 3.000 de angajaţi de la CFR Marfă, câte 1.000 de la CFR Călători şi CFR SA) pe lângă cele din anii trecuţi, acestea ducând la o oarecare ameliorare a rezultatelor financiare. Potrivit Consiliului Fiscal, cele trei societăţi mai au împreună 59.000 de angajaţi, faţă de peste 100.000 înainte de 2000, însă rezultatele acestora au continuat să se degradeze. Astfel arieratele CFR SA au crescut de trei ori în ultimii patru ani. Angajamentele luate faţă de FMI prevedeau stabilirea procedurilor de selecţie a managerilor privaţi până la finele lunii octombrie şi scoaterea la privatizare anul viitor a unor pachete semnificative de acţiuni.
Poşta Română. Cu 34.000 de angajaţi, compania este al doilea mare angajator de stat după transportul feroviar. Anul trecut pierderile companiei s-au cifrat la 28 de milioane de euro. La acelaşi nivel se situau şi nivelul datoriilor acestei companii către bugetul de stat. Pentru anul acesta s-a prevăzut o reducere a numărului de angajaţi cu 2.000, iar Ministerul Comunicaţiilor a promis că până la finele anului va începe selecţia unui investitor căruia să-i fie vândută o cotă de 33% din Poşta Română.
Compania de Autostrăzi. A primit anul trecut cele mai mari subvenţii de la stat, aproape 1,6 miliarde euro, fiind astfel instituţia care a primit cei mai mulţi bani. Fondurile proprii ale companiei, reprezentate de viniete şi taxe de drumuri, au totalizat doar 222 milioane euro, adică 13% din bugetul acesteia. Teoretic, din acestea ar trebui asigurate salariile angajaţilor şi efectuate lucrările de întreţinere a drumurilor, însă Compania nu mai are aceşti bani după ce plăteşte din aceste venituri creditele-furnizor luate de la bănci. La jumătatea acestui an, CNADNR avea datorii neplătite de 150 milioane de euro. Compania a disponibilizat aproximativ 10% din cei peste 6.000 de angajaţi în acest an.
