După modelul impozitelor locale, Guvernul aşteaptă OK-ul FMI pentru a generaliza bonificaţiile la plata anticipată a dărilor către stat. Pentru a fi rentabilă economic, bonificaţia procentuală ar trebui să fie inferioara dobânzii de finanţare a deficitului public.
Guvernul a propus FMI introducerea unei bonificaţii pentru plata în avans a impozitelor, altele decât cele locale pentru care este deja aplicat un astfel de sistem, dar experţii FMI nu au agreat încă măsura, nefiind convinşi de eficacitatea acesteia. Argumentul autorităţilor: veniturile în minus rezultate în urma bonusurilor la plata anticipată a obligaţiilor către bugetul statului vor fi compensate integral prin sumele pe care Guvernul nu ar mai fi obligat să le cheltuiască cu dobânzile aferente împrumuturilor contractate pentru finanţarea deficitului bugetar, în lipsa impozitelor achitate la timp. Aşa să fie?
Mai întâi să facem o paralelă între bonificaţii, având în vedere că s-a vehiculat că ar fi vorba tot de 10% cât primesc în prezent cei ce plătesc la timp impozitele locale. Statul se împrumută în acest moment în lei la dobânzi de 5%. Pentru a umple eficient golurile din buget, ar trebui ca bonificaţia acordată la plata anticipată a tuturor impozitelor să fie comparabilă cu dobânda la care se împrumută statul, deci tot 5%. Eventual un procent peste, în ipoteza că prin bonificaţie se vor atrage încasări suplimentare. De la 5-6% până la 10% cât reprezintă însă bonificaţia în cazul impozitelor locale este o diferenţă destul de importantă iar diferenţa de tratament ar putea să fie descurajantă pentru publicul-ţintă (PFA-uri, mici companii, etc) dacă se va alege totuşi în final această formulă.
În cazul autorităţilor locale, care se împrumută oricum mai scump decât Ministerul Finanţelor (la dobânzile mai mari adăugaţi costurile de intermediere a unei emisiuni de obligaţiuni dacă se evită oferta băncilor), acordarea unor bonificaţii de 10% a fost o modalitate de a economisi ceva bani la un moment dat-nu uitaţi că bonificaţia de 10% datează din vremea când dobânzile la termen erau apropiate ca valoare.
În concluzie, dacă Guvernul ar merge pe generalizarea bonificaţiei de 10% riscurile de a se încasa mai puţin în final nu sunt de neglijat.
“Guvernul încasează puţin şi vine cu diferite soluţii pentru a creşte veniturile bugetare. Nu cred că ar trebui să inventeze apa caldă. E suficient să urmărească ce merge prin alte părţi şi să copieze fidel respectivele măsuri” spune analistul Dragoş Cabat.
“Este o încercare de a copia o măsură care s-a dovedit benefică pentru autorităţile locale. Lucrurile sunt însă diferite în cazul celorlalte impozite iar eficienţa ar putea să fie în final redusă, oricum se făceau plăţi anticipate în cazul impozitului pe profit. Ar fi bine dacă s-ar inventa un stimulent la colectarea TVA, acolo sunt cele mai mari probleme” spune analistul Aurelian Dochia.
