Mai mult sau mai puţin sezonieră-mulţi absolvenţi de liceu se grăbesc să primească ajutoarele de şomaj vara-creşterea şomajului s-a suprapus surprinzător cu creşterea cu 5.400 a numărului de locuri de muncă vacante faţă de iunie anul trecut. Explicaţiile? Cererea în creştere în sectorul productiv, oferta nesatisfăcătoare a statului în sănătate şi anumite zone din administraţia publică.
Între Preşedinte şi Premier plus consilierii săi a existat recent o dispută privind şomajul. “Când acest Guvern a preluat guvernarea, şomajul în România conform ESA era de 6,7%. În luna iunie, tot conform măsurătorilor în sistem ESA, şomajul ajunsese la 7,6%” accentua Preşedintele avertizând că în perioada următoare vom ajunge la 8%. Premierul s-a limitat să-i atragă atenţia că standardele ESA se folosesc pentru deficitul bugetar şi nu pentru şomaj (UE are metodologia BIM-Biroul Internaţional al Muncii) şi a aruncat propria statistică. “Am şi eu datele de la Comisia de Prognoză: în semestrul I au intrat în şomaj 333.000 persoane şi au ieşit din şomaj 389.000 persoane, deci mai puţin 56.000 persoane”. Până la urmă lucrurile s-au lămurit prin intervenţia consilierului Socol şi ministrului muncii, Mariana Câmpeanu, care au arătat că vara şomajul creşte odată cu terminarea liceului, când mulţi absolvenţi se grăbesc să se înscriere pe listele ANOFM pentru a primi ajutorul de şomaj (şi ceva bani de buzunar) dar că scade apoi pe parcursul anului. În plus, sectoarele care vor aduce cel mai mare aport la creşterea economiei în acest an-agricultura şi exporturile-nu excelează când vine vorba să genereze locuri de muncă noi. Dar dacă creşterea şomajului este în mare parte sezonieră, ce se întâmplă însă cu înmulţirea posturilor neocupate din economie?
Din ce sectoare vin locurile de muncă vacante
Numărul acestora în trimestrul al doilea a fost de 30.100, în creştere cu 2.100 faţă de trimestrul anterior şi cu 5.400 faţă de perioada similară a anului trecut, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică. Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70% (raportat la 4,3 milioane salariaţi, n.n), în creştere cu 0,11% faţă de iunie 2012. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (3,43%), alte activităţi de servicii (2,76%), respectiv în administraţie publică (1,61%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de învăţământ (0,13%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%), respectiv cele din industria extractivă (0,15%). Din punct de vedere numeric, ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-au concentrat 9.800 posturi vacante, fiind înregistrată o rată de 0,94%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (3.900 de locuri în administraţia publică, 3.400 în sănătate şi asistenţă socială, iar 500 în învăţământ).
De ce a apărut acest surplus? Explicaţiile trebuie căutate în zona deficitului dintre cerere şi ofertă în anumite sectoare din economie. În cadrul studiului PayWell realizat de PwC România în acest an se observă că sectoarele cu crestere salarială reală (peste inflaţie) sunt cele de producţie (auto, industrială), bunuri de larg consum, distribuţie, IT&C şi farmaceutice. Creşterea de salarii înseamnă şi deficit al forţei de muncă, iar asta poate fi legat de numărul mai mare de joburi vacante în industria prelucrătoare. În ceea ce priveşte sănătatea, salariile mici şi emigraţia au lăsat multe locuri libere în sistem. Iar în administraţia publică-ameninţarea cu desfiinţarea posturilor blocate ar fi putut mări numărul poziţiilor scoase la concurs.
