Confortul şoferilor pe autostrăzile noi este afectat de inaugurări parţiale, tronsoanele lipsă sau segmente de autostradă care nu leagă nimic. Anul viitor, când va fi inaugurată Autostrada Nădlac-Sibiu, vor lipsi 100 de kilometri.
Disputele juridice interminabile între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi constructori, absenţa coordonării între proiectele diferitor tronsoane de autostradă, ignorarea nevoilor de trafic ale şoferilor, deciziile strategice de urgentare a lucrărilor pe anumite segmente, fără nici o legătură cu cererea de transport, micşorează utilitatea noilor autostrăzi pentru şoferi.
De anul viitor se va putea circula pe autostradă între Sibiu şi Nădlac, promitea, cu puţin timp înainte de a părăsi Ministerul Transporturilor, fostul şef al acestuia, Anca Boagiu. Deocamdată, însă, nu se cunosc constructorii a 100 de kilometri din cei 300 de kilometri ai acestei autostrăzi.
Timişoara-Deva, un tronson da, două ba
Dacă segmentele Nădlac-Arad-Timişoara şi Deva-Sibiu nu au probleme, parcurgerea distanţei de 150 kilometri dintre Timişoara şi Deva se va face de anul viitor, combinat, pe drumuri judeţene, drumuri naţionale şi pe cei 40 de kilometri ce vor fi definitivaţi. Cu începere din vara anului trecut, CNADNR se judecă cu firma Tehnologica Radion în cazul licitaţiei de construire a lotului 2 din sectorul Timişoara- Lugoj. Acum trei săptămâni, CNADNR a decis anularea licitaţiei, iar Tehnologica Radion a contestat anularea la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Firma în cauză a fost descalificată de către CNADNR la licitaţia din primăvara anului trecut, iar aceasta, nemulţumită, s-a adresat Curţii de Apel Bucureşti şi CNSC. Ambele instituţii i-au dat dreptate, obligând compania de stat să reevalueze oferta Tehnologica Radion, însă CNADNR a preferat să anuleze licitaţia decât să se supună deciziei instanţelor.
Celelalte două tronsoane ce vor lipsi anul viitor din autostrada de pe Coridorul IV pan-european de transport sunt cele dintre localităţile Dumbrava, judeţul Timiş şi Deva. În cazul celor două loturi nu s-a organizat nici o licitaţie, iar acestea nu figurează pe lista proiectelor contractate cu Comisia Europeană, asemenea celorlalte tronsoane.
„Construirea lor se va putea încheia la 2-3 ani după realizarea segmentelor licitate anul trecut. Relieful e mai dificil şi va trebui construit inclusiv un tunel. Drumurile naţionale din zonă au capacitatea de a prelua traficul, însă beneficiile unei autostrăzi vor întârzia să apară”, afirmă directorul unei firme de consultanţă şi proiectare în domeniu.
Una dintre probleme ar putea fi reprezentată de faptul că anul viitor expiră termenul de graţie de un an acordat după încheierea exerciţiului financiar 2007-2012 în cadrul căruia România primeşte bani de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional de Transport. Sumele necheltuite ar putea fi realocate pentru exerciţiul 2014-2020, însă nu este exclusă apariţia unor impedimente birocratice.
Autostrada Soarelui
Terminarea autostrăzii A2 a fost promisă pentru finele acestui an, însă există posibilitatea ca segmentul Cernavodă-Medgidia, 23 de kilometri, ce a fost relicitat în toamnă să fie terminat în 2013. „Aici problemele vor fi mai mici deoarece decalajul va fi de cel mult un an”, spune directorul indicat. Pe ambele autostrăzi, respectiv A1 şi A2 şoferii vor fi nevoiţi să folosească alternativ segmentele de autostradă, cele de drumuri naţionale sau judeţene şi doar dacă în zona respectivă vor exista noduri rutiere de legătură cu acestea. În absenţa acestora, tronsoane importante de autostradă riscă să fie inutilizabile până la încheierea lucrărilor pe cele învecinate.
Riscul inaugurărilor pe jumătate
Există şi probleme legate de siguranţa traficului. Anul trecut Compania de Autostrăzi a deschis o jumătate din A2 între Murfatlar şi Constanţa, luând decizia alocării a câte o bandă circulaţiei vehiculelor pe un sens. Riscurile provocării unor accidente au fost importante cum că şoferii ce intrau pe autostradă printr-un sens giratoriu nu se aşteptau să apară în faţa lor, pe banda a doua, vehicule din sensul opus.
În alte situaţii s-a deschis traficul pe şosele modernizate, iar ulterior început să apară grosul problemelor. După inaugurarea centurii Cluj-Est de către fostul prim-ministru, Emil Boc, firma constructoare Vegyepszer a dat faliment, au început alunecările de teren, iar terminarea lucrărilor este în impas.
În urmă cu câţiva ani după ce ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, a inaugurat lucrările de modernizare a unui important drum naţional în zona Dolj, s-a descoperit că lucrările erau definitivate în proporţie de doar 90%. Din cauza unor dispute, contractul cu constructorul a fost reziliat, iar acesta se judecâ şi în prezent cu CNADNR cerând daune importante statului.
Compania nu are termen pentru Lugoj-Deva
Intr-un răspuns trimis ieri ziarului România Liberă, CNADNR afirmă că licitaţia pentru lotul 2 din sectorul Timişoara-Lugoj a fost anulată deoarece „toate ofertele au fost innaceptabile şi neconforme”. Reamintim că în cazul acestei licitaţii CNADNR a primit nu mai puţin de 9 oferte, unele depuse de companii europene importante precum FCC, Strabag, Max Boegl, Lena sau Colas. Cât priveşte soarta celor trei loturi dintre Lugoj şi Deva ce nu au fost licitate CNADNT afirmă că proiectele a două dintre acestea au fost trimise autorităţii de management spre aprobare (adică Ministerului Transporturilor), urmând ca în perioada următoare să fie trimis şi cel pentru lotul 4. CNADNR nu a putut răspunde la întrebarea în ce an se va deschide circulaţia pe aceste trei tronsoane.
100 de kilometri e lungimea însumată a tronsoanelor de autostradă dintre Nădlac şi Sibiu pentru care, până la acest moment, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România încă nu a selectat un constructor.
