Reparaţia autostrăzii va fi suportată de anul viitor de la buget. În aşteptarea lunii decembrie 2013, când expiră garanţia dată de ei, cei doi constructori fac lucrări de mântuială pentru a masca adevărata problemă: fundaţia proastă a autostrăzii.
Autostrada Arad-Timişoara, deschisă traficului în decembrie 2011, în urma unei investiţii cifrate iniţial la 483 milioane lei, fără TVA, dar care a ajuns în prezent la 660 milioane lei, fără TVA, este reasfaltată pe toată lungimea, după ce stratul de suprafaţă a început să se deterioreze, poliţiştii impunând restricţii de viteză pe segmentele aflate în lucru.
Potrivit Biroului de Poliţie
Autostrăzi Vest, viteza pe autostrada Arad-Timişoara a fost restricţionată la 60 şi 80 de kilometri la oră în mai multe puncte, având loc atât lucrări de reasfaltare, cât şi alte lucrări programate, precum la poduri sau la acostamente.
Lucrările de asfaltare au loc pe calea de circulaţie de la Arad la Timişoara, pe segmente de câte cinci kilometri, care se schimbă în fiecare zi, astfel că pe lungimea acestora se poate circula cu cel mult 60 de kilometri la oră, pentru că este disponibilă o singură bandă de mers.
Conform subcomisarului Teodor Tudur, şeful Biroului de Poliţie Autostrăzi Vest, s-au mai impus restricţii de viteză de 80 de kilometri la oră în apropierea podurilor de peste autostradă, care sunt tencuite şi vopsite, dar şi în zonele în care se lucrează la acostamente.
El a adăugat că de la deschiderea traficului nu s-a putut circula niciodată cu viteza legală de 130 de kilometri la oră, viteza maximă permisă fiind de 100 kilometri la oră.
Autostrada dintre Arad şi Timişoara a fost deschisă traficului în decembrie 2011, chiar dacă nu erau terminate alte lucrări, precum montarea parapetelor, montarea tuturor indicatoarelor, finalizarea podurilor. Termenul de finalizare a lucrărilor a fost prelungit de mai multe ori, noul termen fiind noiembrie 2013.
Deoarece însă în decembrie 2011 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a semnat procesul verbal de finalizare a lucrărilor (cu menţionarea lucrărilor neterminate), termenul de garanţie de 24 de luni se socoteşte de atunci, el urmând să expire în decembrie 2013.
De la deschiderea circulaţiei, pe autostradă au avut loc de mai multe ori reparaţii, în paralel cu lucrările prevăzute în proiect. Asfaltul a fost reparat şi în toamna anului trecut, după ce s-a ondulat de la traficul greu sau au apărut probleme la îmbinările de la poduri.
De asemenea, în urmă cu o lună viaductul care leagă, peste autostradă, localităţile Şagu şi Hunedoara Timişană a intrat în reparaţii după ce au apărut crăpături mari în asfalt, pe o lungime de o sută de metri. Viaductul fusese construit în toamna anului trecut, dar o latură a terasamentului s-a lăsat, astfel că asfaltul a crăpat pe mijlocul rampei de urcare.
Reparaţii pe garanţie făcute de mântuială
Rugat să explice cauza acestor probleme, un inginer al companiei de drumuri, cunoscător al proiectului, a spus: „Proiectul nu a fost respectat de constructori, stratul de fundaţie, anume balastul, piatra spartă, conţineau pământ”. Proiectul a fost iniţial respins de către CNADNR, proiectantul Egis a fost amendat în urmă cu câţiva ani pentru calitatea slabă a acestuia, proiectul a fost refăcut în grabă, sub presiunea timpului şi a constructorilor. Reparaţiile ar necesita nu asfaltări de mântuială, ci ”identificarea zonelor cu probleme, acţiuni la nivel de fundaţie sau la structurile afectate”. Deoarece însă acestea sunt mult mai scumpe, constructorii preferă vopsirea fisurilor prin care se scurg apele pluviale şi umplerea gropilor formate în urma tasărilor cu straturi de asfalt. Problemele vor deveni acute anul viitor, când statul va trebui să plătească oalele sparte. Dacă CNADNR va accepta la finele acestui an recepţia finală a lucrărilor, de anul viitor reparaţiile vor fi suportate din bugetul de stat. Reprezentanţi ai constructorilor FCC şi Astaldi nu au putut fi ieri contactaţi pentru a explica cauza numeroaselor reparaţii la lucrare.
Neregulile autostrăzii
Selecţia aceleiaşi firme în calităţile de proiectant şi de consultant.
Asfalt turnat iarna, la temperaturi negative.
Proiect tehnic slab, respins iniţial de către Compania de Drumuri.
Materiale necorespunzătoare, amestecate cu pământ, folosite la fundaţia autostrăzii.
Vezi aici o inregistrare de pe youtube ce demonstrează calitatea proastă a zonelor de racordare la poduri de pe autostradă.
