După căderi abrupte anul trecut, cele două ţări au revenit spectaculos în prima jumătate din 2010.
Condiţia pentru o revenire economică rapidă este menţinerea consumului populaţiei, posibilă în lipsa creditării ieftine.
Rusia: resurse mai scumpe
Economia Rusiei a crescut cu 4,2% în prima jumătate a acestui an, în timp ce în iunie avansul Produsului Intern Brut s-a situat la 4,9%, a declarat, luni, ministrul Dezvoltării Economice, Elvira Nabiullina, citat de RIA Novosti. Economia Rusiei a înregistrat o contracţie a PIB de 8,7% în 2009, iar pentru anul în curs autorităţile speră la o creştere a PIB de 3,1%. Principalul motor al economiei ruse a fost scumpirea petrolului şi a mineralelor, care la rândul său a permis guvernului să angajeze cheltuieli mai mari. Totuşi, şi ruşii au anunţat programe de austeritate: unul dintre ele vizează reducerea cu 20% a aparatuui funcţionăresc, care ajunge acum la 870 de mii de oameni.
Turcia: s-a menţinut consumul
O evoluţie similară a raportat Turcia, care a anunţat la sfârşitul lunii trecute o creştere economică de 11,7% în trimestrul I, a doua cea mai mare din lume după China, unde economia a crescut cu 11,9%. În 2009, Produsul Intern Brut scăzuse cu 4,7%, dar cea mai mare parte a scăderii fusese în primul trimestru, 14,7%, ceea ce face ca o parte din spectaculozitatea creşterii să fie de fapt doar un efect de bază. Totuşi, revenirea a fost peste aşteptări, iar oficialii turci aşteaptă acum o creştere economică de 8% pentru tot anul 2010. În Turcia, creşterea a fost ajutată de evoluţia pozitivă din industrie şi de creşterea exporturilor. Însă comparativ cu România, care a raportat reveniri similare, Turcia nu a consemnat o scădere a consumului intern.
România: îndatorare prea mare
Şi Rusia, şi Turcia se poziţionează ca economii emergente, au rate ale inflaţiei încă ridicate, dar care nu depăşesc 10%, şi dobânzi de politică monetară relativ mari. România îndeplineşte aceste condiţii, însă în primul trimestru a raportat în continuare scădere economică de 3,2%, iar pentru întreg anul sunt cele mai mari şanse să rămână pe minus. Diferenţa dintre România şi cele două ţări menţionate este că la noi criza a venit la capătul unei creşteri mult mai rapide a gradului de îndatorare a populaţiei. Deşi creditul în monedă locală a fost scump, populaţia s-a putut împrumuta ieftin în valută. Acum, blocarea creditării concomitent cu deprecierea de curs face imposibilă menţinerea consumului la vechile niveluri.
Aproape jumătate dintre ţările UE au trecut pe creştere economică în termeni anuali în primul trimestru, inclusiv Germania, Franţa şi Italia. Cea mai spectaculoasă creştere a avut-o Slovacia, care a raportat o creştere de 4,5% în T1 2010 după o scădere de 3,9% în T4 2009. La rândul ei, Polonia a reuşit să crească cu 2,8%, ea fiind însă singura ţară care n-a intrat deloc în recesiune. Din afara UE, au fost puţin sau deloc atinse de criză celelalte ţări membre BRIC, cu excepţia Rusiei: India, China şi Brazilia, dar şi economiile mai dezvoltate din Emisfera Sudică: Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud.
