Liderii opoziţiei ba vor modificarea Constituţiei, dar de către viitorul Parlament, ba vor o lege specială care să stipuleze deficit structural de cel mult 0,5%, aşa cum au decis vineri liderii europenii. Aceste pretenţii ar putea întârzia adoptarea angajamentelor asumate de România la summit-ul UE de vineri.
Preşedintele Traian Băsescu a promis că România va stabili pragul maxim al deficitului în Constituţie, dar pentru aceasta trebuie să obţină şi sprijinul opoziţiei – lucru deloc simplu, având în vedere că USL pare să conteste orice plan al Puterii şi orice iniţiativă legislativă a PDL.
Exemplele nu sunt puţine: USL se opune comasării alegerilor şi reorganizării administrative propuse de Băsescu şi chiar a votat împotriva unei legi care interzicea cămătăria, doar pentru că iniţiatorii acesteia erau din PDL. Şi în acest caz, reacţia opoziţiei a fost un „da” urmat de numeroase condiţii. USL este de acord cu aplicarea deciziilor luate vineri de liderii europeni, dar îl critică pe Băsescu pentru că a luat hotărâri în numele ţării fără a consulta opoziţia. În plus, opoziţia vine cu un plan pentru implementarea acestor decizii, care include guvern de tehnocraţi şi alegeri anticipate.
Plan în cinci paşi, cu anticipate şi legi speciale
Preşedintele PSD Victor Ponta a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, planul în cinci paşi al opoziţiei. În loc de modificarea Constituţiei, dorită de PDL, USL vrea o lege specială pentru introducerea pragului maxim de 0,5% din PIB pentru deficitul structural. Propunerea USL se bazează pe un articol din Constituţie, conform căruia legile legate de tratatele europene sunt adoptate în Parlament, în şedinţă comună, cu votul a două treimi dintre senatori şi deputaţi. Motivul, susţine Ponta, este că impunerea unui deficit maxim prin Constituţie este o procedură de durată şi care ar putea eşua la un eventual referendum dacă nu se înregistrează o prezenţă de peste 50%.
Pe de altă parte, Băsescu a explicat ieri că articolul la care se referă Ponta priveşte doar tratatele Uniunii Europene, în timp ce acordul interguvernamental decis vineri nu este un astfel de document, ci este echivalentul unui acord bilateral semnat între două ţări. Comisia Europeană se teme că o astfel de lege ar putea fi modificată uşor, a spus Băsescu. Ponta a propus şi înfiinţarea unui Comitet de criză format din reprezentanţi ai Puterii, al Opoziţiei şi ai USL şi ai Băncii Naţionale, care să găsească cele mai bune soluţii pentru adoptarea deciziilor de la Bruxelles şi pentru reducerea deficitelor. Pasul al treilea din planul opoziţiei ar fi formarea unui guvern cu premier şi miniştri tehnocraţi care să se ocupe de punerea în aplicare a soluţiilor comitetului şi, mai important, să pregătească alegeri anticipate. Abia după ce noul Parlament, ales în urma scrutinului anticipat, îşi va începe mandatul se va putea trece la modificarea Constituţiei, susţine USL.
Aceasta, în condiţiile în care Băsescu a declarat vineri că România trebuie să treacă în Constituţie, şi nu în alt act normativ, prevederile privind bugetul şi deficitul structural. „România nu are act echivalent cu Constituţia, şi aici nici un politician nu ar trebui să se joace”, a mai spus Băsescu. „Eu mi-am asumat informarea Comisiei că România va adera la acest acord. Dacă Parlamentul hotărăşte altceva, e problema lui”, a mai spus ieri Băsescu. Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, completa că la începutul viitoarei sesiuni parlamentare trebuie modificată Constituţia, astfel încât România să poată semna în martie acordul interguvernamental agreat la Bruxelles.
Unde se înţeleg Ponta şi Băsescu
Preşedintele PSD i-a mai cerut ieri lui Băsescu să organizeze cât mai rapid consultări politice pentru implementarea deciziilor luate de liderii europeni la Bruxelles. Ponta s-a folosit de ocazie pentru a-l critica pe preşedinte pentru că a participat la Consiliul European de la Bruxelles fără un mandat şi nu a informat publicul despre consecinţele implementării pactului de guvernanţă fiscală.
Băsescu vrea şi el consultări cu partidele, în speranţa că va obţine un consens pentru modificarea cât mai rapidă a Constituţiei. El i-a invitat deja pe liderii partidelor parlamentare la Cotroceni, întâlnirea urmând a avea loc miercuri.
USL critică amânarea deciziilor la care s-au opus chiar liderii săi
Tot prin vocea lui Ponta, opoziţia a criticat „iresponsabilitatea” preşedintelui şi a Guvernului „incompetent şi corupt”, care au dus la amânarea luării unor decizii interne legate de măsurile anticriză şi reducerea deficitelor.
Trebuie menţionat însă că stabilirea unui prag maxim al deficitului bugetar în Constituţie a fost cerută de preşedintele Băsescu încă din martie anul acesta, în cadrul unui proiect mai larg de modificare a legii fundamentale.
În acel moment, Ponta spunea că stabilirea deficitului prin Constituţie este „o uriaşă prostie” preluată de la premierul Ungariei, Viktor Orban.
„S-au găsit amândoi doi oameni la fel de înguşti în gândire, la fel de dornici de putere absolută şi pentru noi prietenia Băsescu-Viktor Orban este un pericol pentru noi ca ţară şi ca poziţie în Europa”, susţinea atunci liderul PSD. De altfel, USL s-a opus tuturor măsurilor de austeritate luate de Guvern, chiar dacă acestea au fost stabilite în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional.
Ce câştigă România din austeritatea europeană
În urma deciziei a 26 de şefi de state sau de guverne din UE – minus Marea Britanie – guvernul îşi va putea trimite proiectul de Buget în Parlament doar după ce îl trimite la Comisia Europeană pentru a fi analizat şi se poate împrumuta doar cu acordul oficialilor de la Bruxelles. Aceste măsuri sunt obligatorii pentru toate statele din zona euro şi pentru cele care mai folosesc încă moneda naţională, dar au decis să semneze acordul interguvernamental stabilit vineri la Bruxelles. Documentul mai prevede şi sancţiuni pentru nişte cerinţe stabilite încă de acum 20 de ani prin tratatul de la Maastricht, dar care nu au fost respectate de unele state membre – deficit structural de cel mult 0.5% din PIB şi deficit bugetar anual de cel mult 3% şi un grad de îndatorare de cel mult 60%. Pentru a se asigura că aceste cerinţe sunt asumate de toate ţările semnatare, CE a cerut înscrierea lor în Constituţiile statelor sau în legi cu puteri similare.
Bugetul pe anul viitor nu se schimbă
Într-o conferinţă de presă, Băsescu a încercat să calmeze speculaţiile potrivit cărora salariile şi pensiile ar putea fi reduse din nou, în urma acordului încheiat la Bruxelles. Preşedintele a precizat că deficitul bugetar pentru anul viitor este stabilit la 1,9% din PIB, sub limita impusă de UE, şi este prognozat să ajungă la zero în 2013. Chiar dacă oficialii europeni ar fi de acord cu o uşoară creştere a deficitului, România ar trebui să plătească dobânzi prea mari pentru împrumuturile de pe pieţele externe.
UE nu ne impune noi taxe
Băsescu a precizat că, deşi monitorizează execuţia bugetară şi nivelul încasărilor din taxe, Bruxelles nu impune şi sistemul de taxare sau nivelul taxelor. Fiecare stat al UE are libertate în acest sens cât timp va respecta parametrii bugetari impuşi prin acordul semnat pe 9 decembrie. „La nivelul de fiscalitate (…) nu suntem dispuşi la nici o cedare. Rămâne o chestiune suverană dacă parametrii de stabilitate ai bugetului se păstrează în limitele impuse prin acordul de uniune fiscală”, a spus preşedintele. Prin cota unică de 16%, România are unul dintre cele mai mici impozite din UE, ceea ce este considerat un avantaj pentru investitorii străini.
