Planul european de salvare a Ciprului, care prevede taxarea depozitelor bancare cipriote, îngrijorează pieţele financiare, care interpretează măsura drept un precedent periculos, susceptibil de a declanşa panică bancară şi retrageri masive în alte state din zona euro. Oligarhii ruşi şi mafioţii care spală bani în bănci din Cipru vor suferi pierderi însemnate, iar Moscova e în alertă.
După Grecia, Spania şi Portugalia, a venit rândul Ciprului să facă să tremure pieţele. Euro scăzuse puternic luni dimineaţă, sub efectul anunţului de sâmbătă privind prelevarea unei taxe asupra depozitelor bancare din insula mediteraneană în schimbul unui plan de salvare internaţional. Zona euro şi FMI au ajuns sâmbătă la un acord privind un plan de salvare de 10 miliarde euro pentru Cipru – care ceruse iniţial 17 miliarde – contra taxării excepţionale a depozitelor bancare, ceea ce ar aduce un aport de 6 miliarde. Ciprul este a cincea ţară din zona euro care beneficiază de un program de ajutor internaţional. Preşedintele Nicos Anastasiades a estimat că a ales opţiunea cea mai puţin dureroasă pentru ciprioţi, protejând astfel salariile şi pensiile. Parlamentul cipriot, angajat într-o cursă contra cronometru, s-a reunit ieri după-amiază pentru a valida acordul înainte ca băncile să-şi deschidă porţile, în principiu, marţi dimineaţă. Pentru că numeroşi deponenţi şi-au manifestat nemulţumirea şi au anunţat intenţia de a-şi retrage fondurile din bănci.
Agitaţie la Moscova
Taxa prevăzută în planul de salvare deranjează Moscova, pentru că nu sunt vizaţi doar ciprioţii, ci şi numeroşi ruşi bogaţi, Insula Afroditei găzduind în bănci averi ale ruşilor, în total, de 20 miliarde dolari. Ca atare, Rusia se află în prima linie după anunţarea planului de salvare al UE şi FMI. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin a declarat că taxa este periculoasă şi neavenită, iar Ministerul rus de Finanţe a precizat că ministrul cipriot de Finanţe, Michalis Sarris, se va afla miercuri în Rusia, ţară care ar putea restructura o parte a creditului de 2,5 miliarde euro pe care l-a acordat Ciprului în 2011. Autorităţile ruse au afirmat în mai multe ocazii că sunt gata să restructureze acest credit şi să scadă dobânzile. De ani buni, insula a devenit unul din locurile privilegiate de ruşii bogaţi şi averile depuse în băncile cipriote sunt considerabile. Un raport al serviciilor secrete germane estima la finele anului 2012 că banii ruşilor în Cipru depăşesc 20 miliarde euro. De ce atâţia bani ruseşti în băncile cipriote?
Numeroşi investitori au profitat de statutul off-shore al insulei şi de privilegiile sale fiscale şi şi-au instalat sediile firmelor în Cipru. Şi mulţi dintre cei care deţin depozite bancare în insulă practică spălarea banilor murdari. Problema capitalurilor ruseşti este în parte cauza instaurării taxei excepţionale care zguduie ţara. Practic, UE, cu Germania în frunte, de fapt principalul donator, s-a dovedit extrem de reticentă de a pune în lucru un plan de salvare acordat Ciprului, pentru că ar profita „regii“ banilor murdari ruseşti. Dacă guvernul britanic a anunţat că „va face un gest” pentru ca cetăţenii săi „să-şi facă datoria” pe insulă – Marea Britanie are 3.500 militari – şi vor primi compensaţii, pentru Rusia nu va fi cazul. Anatoli Aksakov, deputat şi preşedinte al Asociaţiei băncilor regionale din Rusia, consideră că „încrederea faţă de Cipru, ca loc sigur pentru plasarea banilor, va fi spulberată“, iar vicepreşedintele acestei asociaţii sugerează că Rusia negociază cu Nicosia o exceptare de la aceste dispoziţii, în schimbul unui ajutor financiar suplimentar. În aşteptarea vizitei ministrului cipriot de Finanţe în Rusia, Moscova estimează că va conveni cu UE să găsească o soluţie.
Temeri în zona euro
Potrivit cotidianului Les Echos, acest plan a făcut să reapară spectrul crizei datoriei în zona euro, ignorat în ultimele luni de pieţele optimiste ca urmare a activităţii mondiale, în pofida indicatorilor „îndulciţi”. Suma ajutorului este net inferioară sutelor de miliarde acordate Greciei şi zecilor de miliarde vărsate Portugaliei, Irlandei şi pentru întărirea sectorului bancar spaniol. Dar problema spălării banilor în băncile cipriote a fost dominantă în condiţionarea ajutorului pentru Cipru şi, pentru a reduce participarea lor, creditorii au cerut Nicosiei să instaureze o rată excepţională de 6,5% la depozitele bancare de până la 100.000 euro şi de 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag. Credit Agricole apreciază însă că „taxa ar putea avea o largă repercusiune asupra depozitelor în bănci din zona euro în alte state periferice, chiar dacă situaţia Ciprului a fost prezentată drept unică”.
